Beta-blocantele pot reduce mortalitatea si numarul exacerbarilor la pacientii cu BPOC

In ciuda faptului ca beneficiile beta-blocantelor in tratarea hipertensiunii arteriale, a bolii cardiace ischemice si a insuficientei cardiace au fost demonstrate, multi medici sunt reticenti in ceea ce priveste prescrierea acestora la pacientii cu boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC), asociata afectiunilor cardiovasculare, stiindu-se faptul ca cele doua patologii se intrica adesea, fumatul determinand cresterea riscului de aparitie a aterosclerozei la pacientii cu BPOC.

Din punct de vedere istoric, administrarea beta-blocantelor era evitata la pacientii cu BPOC, dar si la cei cu astm, din cauza riscului de producere a bronhospasmului acut. Dovezile sugereaza, insa, ca beta-blocantele cardioselective nu provoaca cresterea numarului exacerbarilor, dar nici reducerea functiei pulmonare si nici inrautatirea calitatii vietii la pacientii cu BPOC. De altfel, este binecunoscut faptul ca BPOC este o afectiune extrem de heterogena, iar numarul comorbiditatilor prezente se pare ca este independent de gradul de obstructie al cailor aeriene.

De aceea, tratamentul comorbiditatilor cardiovasculare la pacientii cu BPOC este deosebit de important, cu atat mai mult cu cat insuficienta cardiaca s-a dovedit a fi o cauza principala de deces la acesti pacienti. Pentru a analiza efectul beta-blocantelor in managementul BPOC, cercetatorii scotieni au realizat recent un studiu observational, evaluand efectul administrarii  lor asupra numarului de decese, a spitalizarilor si exacerbarilor in BPOC, atunci cand aceste substante terapeutice sunt adaugate la tratamentul stabilit initial. Esantionul a fost format din circa 6.000 de pacienti cu varsta de peste 50 de ani, diagnosticati cu BPOC. Din beta-blocantele utilizate in cadrul cercetarii, 88% au fost cardioselective.

“Rezultatele analizei noastre sugereaza o reducere cu 22% a mortalitatii la pacientii cu BPOC atunci cand tratamentul lor include si administrarea de beta-blocante. Foarte important este si faptul ca rezultatele acestui studiu sugereaza, de asemenea, ca ar putea exista beneficii pentru acesti  pacienti, atunci cand beta-blocantele sunt adaugate treptat regimului de tratament inhalator, in vederea reducerii mortalitatii de orice cauza”, au spus autorii. Ei au adaugat ca aceste constatari indica faptul ca beta-blocantele au efecte asupra reducerii mortalitatii la pacientii cu BPOC, in plus fata de beneficiile obtinute prin diminuarea riscului cardiovascular.

In conformitate cu studii anterioare, cercetarea specialistilor scotieni a evidentiat o reducere a mortalitatii de orice cauza in randul pacientilor cu BPOC, la care s-au administrat statine si inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei. “Asa cum ne asteptam, datele noastre au aratat reduceri semnificative ale mortalitatii, ca urmare a utilizarii medicamentelor cardiovasculare, precum aspirina, statinele, inhibitori ai enzimei de conversie si blocante ale canalelor de calciu”, au precizat investigatorii.

Aceste rezultate indica importanta recunoasterii faptului ca pacientii cu BPOC prezinta un risc ridicat de dezvoltare a bolilor cardiovasculare.Studiul a evidentiat ca beta-blocantele (mai ales cele cardioselective) pot determina o reducere a  mortalitatii, a exacerbarilor si a numarului  internarilor, la pacientii cu BPOC, acest lucru obtinandu-se  in plus fata de beneficiile atribuite reducerii riscului cardiovascular. Aceste beneficii suplimentare au fost observate in cazul asocierii la o gama larga de substante terapeutice inhalatorii folosite usual in tratamentul BPOC-ului, inclusiv corticosteroizi inhalatori, beta2-agonisti cu durata lunga de actiune si medicamente antimuscarinice cu durata lunga de actiune.

In niciunul dintre cazurile participante la studiu, nu s-a observat o inrautatire a functiei pulmonare. In concluzie, beta-blocantele pot reduce mortalitatea si numarul exacerbarilor atunci cand sunt adaugate treptat la terapia inhalatorie a pacientilor cu BPOC, beneficiile obtinute fiind independente de bolile cardiovasculare manifeste, fara a avea niciun fel de efecte negative asupra functiei pulmonare.