G006N – DCI LUTROPINA ALFA

I. Definiţia afecţiunii:
Infertilitate: absenţa concepţiei după un an de raporturi sexuale neprotejate.
Această limită se bazează pe constatarea faptului că rata fecundităţii lunare în populaţia generală este de
15 – 20%, iar în decursul unui an se aşteaptă ca 86 – 94% dintre cupluri să obţină o sarcină.
Indicaţii ale stimulării ovariene în infertilitate:
1. Disfuncţii ovulatorii:
– Oligoovulaţia (ovulaţii rare, neregulate)
– Anovulaţia (ovulaţie absentă, inclusiv boala ovarului polichistic)
– Deficienţe ale fazei luteale
2. Infertilitate de cauză neexplicată
3. Stimularea dezvoltării foliculare la femei cu deficit de FSH şi LH. Administrarea concomitentă de
FSH şi LH, tratament de primă intenţie.
INDICAŢII DE ADMINISTRARE DE GONADOTROPI ÎN FUNCŢIE DE CLASIFICAREA DISFUNCŢIILOR
OVULATORII (OMS)

OMS Grup I: Disfuncţii hipotalamo-hipofizare, amenoree, fără producţie de estrogeni endogeni. Nivel de
prolactină normal.
Nivel FSH scăzut, nivel LH scăzut (hipogonadism hipogonadotrop)
Indicaţie terapeutică: administrarea de primă intenţie de FSH şi LH

OMS Grup II: Disfuncţii hipotalamo-hipofizare, disfuncţii ale ciclului menstrual, deficienţe ale fazei
luteale. Producţie endogenă de estrogeni adecvată. Nivel de prolactină normal. Nivele de FSH normal sau
scăzut.
Indicaţie terapeutică: Administrarea de FSH este indicată dacă nu răspund la maxim trei cicluri de
administrare cu clomifen citrat.
II. Stadializarea afecţiunii:
Afecţiune cronică
Indicaţiile tratamentului:
Lutropina alfa, în asociere cu hormon foliculostimulant (FSH), este recomandat pentru stimularea
dezvoltării foliculare la femei cu deficienţe de LH şi FSH.
III. Criterii de includere (vârstă, sex, parametrii clinico-paraclinici etc.)
– Vârsta: minimă 18 ani
– Sex: feminin
Parametri clinico-paraclinici:
– Absenţa afecţiunilor care contraindică sarcina
– Absenţa infecţiilor genitale acute în momentul începerii tratamentului
– Frotiu Papanicolau – normal
– Culturi sterile din col şi sperma partenerului
– Uter şi cel puţin o trompă permeabile
– FSH bazal < 10 ml/ml
– Minim 1 mil. de spermatozoizi mobili
IV. Tratament (doze, condiţiile de scădere a dozelor, perioada de tratament)
La femeile cu deficienţă de LH şi FSH, obiectivul tratamentului cu lutropină alfa în asociere cu FSH este de
a dezvolta un singur folicul de Graaf matur, din care ovulul va fi eliberat după administrarea de
gonadotropină umană corionică (hCG). Lutropina alfa trebuie administrată sub forma unor injecţii zilnice,
concomitent cu FSH. Pentru această indicaţie, toată experienţa clinică de până acum cu lutropina alfa a
fost obţinută în administrare concomitentă cu folitropină alfa.
Lutropina alfa se administrează subcutanat. Pulberea trebuie reconstituită imediat înainte de
administrare, prin dizolvare cu solvent.
Tratamentul trebuie adaptat la răspunsul individual al pacientei, prin măsurarea dimensiunilor foliculului
prin ecografie şi a răspunsului estrogenic. Regimul terapeutic recomandat începe cu 75 UI lutropină alfa
(un flacon) zilnic, împreună cu 75 – 150 UI FSH.
Dacă se consideră adecvată creşterea dozei de FSH, doza trebuie ajustată preferabil, la intervale de 7 – 14
zile, prin creşteri de 37,5 – 75 UI. Este posibilă extinderea duratei stimulării în orice ciclu de tratament
până la 5 săptămâni.
După obţinerea răspunsului optim, după 24 – 48 ore de la ultima injecţie cu lutropina alfa şi FSH trebuie
administrată o injecţie unică cu 5000 – 10000 UI hCG. Se recomandă că pacienta să aibă raport sexual în
ziua respectivă şi în ziua următoare administrării de hCG.
Deoarece lipsa substanţelor cu activitate luteotropă (LH/hCG) după ovulaţie poate duce la o insuficienţă
prematură a corpului galben, poate fi luată în considerare şi susţinerea fazei luteale.
Dacă se obţine un răspuns excesiv, tratamentul trebuie întrerupt, iar hCG nu se va administra. În ciclul
următor, tratamentul trebuie reînceput cu o doză mai mică de FSH decât în ciclul anterior.
SCHEMA DE TRATAMENT CU LUTROPINA ALFA
1. Administrare de FSH 75 – 150 UI şi 75 UI lutropina alfa în zilele: 3, 4, 5, 6, 7 ale ciclului
2. Monitorizare: ecografie transvaginală în ziua 7 a ciclului (endometru trilaminar 8 mm, foliculul
dominant ~ 14 mm)
În cazul unui răspuns prezent:
1. Se menţine doza de 75 – 150 UI FSH şi 75 UI lutropina alfa în zilele 8, 9 ale ciclului
2. Monitorizare: ecografie transvaginală în ziua 9 a ciclului (endometru trilaminar 11 mm, foliculul
dominant ~ 17 mm)
3. Administrare hCG 5000 – 10000 UI în ziua a 10-a ciclului
În cazul unui răspuns absent:
Se creşte doza de FSH cu 37,5 – 75 UI şi se menţine doza de 75 UI de lutropină alfa în zilele 8, 9, 10 ale
ciclului
În cazul unui răspuns prezent:
Monitorizare: ecografie transvaginală în ziua 10 a ciclului (endometru trilaminar 11 mm, foliculul
dominant ~ 17 mm)
Administrare hCG 5000 – 10000 UI în ziua a 11-a ciclului.
În cazul unui răspuns absent:
Se creşte doza de FSH cu 37,5 – 75 UI şi se menţine doza de 75 UI de lutropină alfa în zilele 11, 12, 13
ale ciclului.
În cazul unui răspuns prezent:
Monitorizare: ecografie transvaginală în ziua 14 a ciclului (endometru trilaminar 11 mm, foliculul
dominant ~ 17 mm)
Administrare hCG 5000 – 10000 UI în ziua 15 a ciclului.
În cazul unui răspuns absent:
Poate fi acceptată extinderea duratei de tratament în orice ciclu până la 5 săptămâni.
Dacă nu s-a obţinut un răspuns optim, tratamentul poate fi întrerupt.
Tratamentul trebuie reînceput în ciclul următor cu o doză mai mare de FSH.
În cazul obţinerii unui răspuns excesiv:
Tratamentul trebuie oprit, nu se mai administrează hCG.
Tratamentul trebuie reînceput în ciclul următor la o doză de FSH mai mică decât cel anterior
V. Monitorizarea tratamentului (parametrii clinico-paraclinici şi periodicitate)
Parametrii clinici:
Evaluarea cuplului:
a. Anamneza ambilor parteneri:
1. Vârstă, greutate, stare civilă, durata infertilităţii, metode de contracepţie utilizate şi durata de
timp, stil de viaţă (fumat, consum de alcool, medicamente, droguri, cure de slăbire), obiceiuri
alimentare, condiţie fizică, animale de casă, riscuri legate de profesie, expunere la radiaţii sau
toxice, traume, stres.
2. Antecedente medicale familiale: afecţiuni genetice, afecţiuni maligne.
3. Antecedente medicale personale: sarcini anterioare şi evoluţia lor (antecedente obstetricale:
sepsis puerperal, avorturi repetate), antecedente genitale: infecţii pelvine, BTS, dismenoree,
antecedente genitale chirurgicale), caracteristicile ciclului menstrual, aspecte ale vieţii sexuale
(disfuncţii sexuale: dispareunie, vaginism), factori cervicali: secreţie de mucus, conizaţie,
electrocauterizare), factori endocrini: pattern menstrual, hirsutism, galactoree etc.), alergii,
boli cu transmitere sexuală, boli cronice sau maligne, antecedente chirurgicale, ectopie
testiculară, varicocel, boli infecţioase şi vaccinări.
4. Anamneza specifică partenerului masculin: ocupaţia (sedentarism, iradiere, mediu toxic),
infecţii (orhite, epididimite, tuberculoză, boli venerice), consum de medicamente
(chimioterapie, antihipertensive, sulfasalazina, alcool, nicotină), funcţia sexuală (frecvenţa
coitului, erecţie/ejaculare).
b. Depistarea factorilor de risc care reduc şansele de succes ale tratamentului;
c. Depistarea apariţiei situaţiilor care pot afecta negativ utilizarea unei anumite
scheme de tratament;
Parametrii paraclinici:

1. Investigaţii paraclinice ce trebuiesc efectuate înaintea începerii tratamentului:
INVESTIGAREA PARTENERULUI FEMININ
A. Investigaţii generale:
– Examen clinic general: înălţime, greutate, palpare sâni, palpare abdomen, examenul pelvisului
– Hemoleucograma
– Grupa sanguină
– Screening pentru Hepatita B şi HIV
– Frotiu cervico-vaginal
– Mamografie după vârsta de 35 – 40 ani
– Testarea imunităţii la rubeolă, eventual varicelă
– Profil hormonal bazal: FSH, Estradiol în ziua a 3-a a ciclului
– Monitorizarea ovulaţiei
– Ecografie genitală
B. Investigaţii suplimentare în funcţie de patologia individuală:
– Analize hormonale: TSH. Prolactina, LH, Progesteron, Androgeni, Inhibina B
– Testări: Chlamydia, Mycoplasme, Toxoplasma, Listeria
– Histerosalpingografia
– Laparascopie
– Investigaţii imunologice
– Investigaţii genetice
– Biopsie de endometru în ziua 21 a ciclului
– Teste pentru detectarea anticorpilor antispermatici în sânge sau secreţie vaginală
INVESTIGAREA PARTENERULUI MASCULIN
MONITORIZAREA DIN TIMPUL TRATAMENTULUI:
A. Ecografie transvaginală
Periodicitate: în ziua 2, 7, 10, 14 a ciclului
Se recomandă monitorizare ecografică zilnică la un diametru al foliculului > 14 mm.
• Când foliculul dominant are un diametru egal sau mai mare de 17 mm se administrează hCG sau
r-hCG, pentru declanşarea ovulaţiei
• Se recomandă raport sexual la 24 şi 48 ore după administrarea de hCG
_____________
*) Ecografia transvaginală este suficientă pentru luarea deciziilor legate de schemele de tratament în 88% din
cazuri
Se urmăreşte ecografic:
a. evaluarea dezvoltării endometrului (se estimează o grosime minimă de 8 mm la momentul
ovulaţiei)
b. evaluarea numărului şi mărimii foliculilor ovarieni
2. Analize hormonale:
– Dozare de Estradiol în ziua 2, 7 şi 14: se estimează 150 – 200 pg/ml pentru un folicul evolutiv
– Dozare de Progesteron în ziua 21 – 23: nivelul ideal < 1 ng/ml (1650 – 3300 pmol/l)
Analize hormonale suplimentare:
– Determinarea pick-ului LH de seric/urinar în ziua 8 – 9 (dacă LH > 10 UI/l şansa de succes este
redusă);
– Temperatura bazală;
EVALUAREA RISCULUI DE SINDROM DE HIPERSTIMULARE OVARIANĂ:
Estradiolul plasmatic normal > 1100 pmol/l (250 – 300 pg/ml);
dacă > 3000 pmol/l (> 900 pg/ml) există risc de hiperstimulare
Prezenţa mai mult de 3 foliculi preovulatorii cu dimensiuni de peste 14 mm diametru.
SCĂDEREA RISCULUI DE SINDROM DE HIPERSTIMULARE OVARIANĂ:
– reducerea dozei de FSH;
– amânarea administrării de hCG (coasting);
– anularea ciclului înainte de administrarea de hCG, dacă există peste 3 foliculi cu diametru mai
mare de 16 mm sau peste 6 foliculi cu diametru mai mare de 13 mm, sau dacă nivelul
estradiolului este > 3000 pg/ml, (sau se recomandă înlocuirea hCG cu Progesteron pentru
susţinerea luteală);
– se poate face reducţie foliculară.
EVALUAREA FORMELOR CLINICE ALE SINDROMULUI DE HIPERSTIMULARE OVARIANĂ:
Debut: imediat postovulator
Forma uşoară:
– disconfort abdominal;
– creştere în greutate;
– distensie abdominală uşoară;
– ovare de 5 – 8 cm diametru.
Conduita terapeutică:
– tratament conservator, simptomatic, ambulator;
– hidratare, măsurarea greutăţii şi urmărirea diurezei;
– evitarea eforturilor şi a raportului sexual;
– administrare de analgetice orale.
Forma medie:
– greaţă, vomă, durere abdominală;
– dispnee;
– distensie abdominală, ascita moderată;
– ovare < 12 cm diametru;
Conduita terapeutică:
– tratament conservator, simptomatic, ambulator;
– hidratare, măsurarea greutăţii şi urmărirea diurezei;
– evitarea eforturilor şi a raportului sexual;
– administrare de analgetice orale;
Forma severă:
– ascita, hidrotorax, distensie abdominală marcată;
– hemoconcentraţie, hipovolemie, oligurie;
– insuficientă renală, tromboembolism, ruptură ovariană;
Conduita terapeutică:
– spitalizare, monitorizare clinică şi paraclinică;
– reechilibrare hidroelectrolitică;
– administrare de albumină şi heparină;
– prudenţă deosebită în administrarea de diuretice;
– paracenteza, toracocenteza;
3. Criterii de eficienţă a tratamentului (criterii de maturare foliculară):
Foliculul dominant > 17 mm sau 2 – 3 foliculi > 15 mm
Estradiol > 150 pg/ml/folicul
4. Factori de risc:
– vârsta tânără;
– masă corporală redusă;
– sindromul ovarelor polichistice;
– valoare mare sau rapid crescătoare a estradiolului > 2500 pg/ml;
– dezvoltarea a numeroşi foliculi intermediari cu dimensiuni de 10 – 14 mm;
– antecedente de Sindrom de Hiperstimulare Ovariană;
VI. Criterii de excludere din tratament:
1. Reacţii adverse:
Hipersensibilitate la gonadotrofine sau oricare dintre excipienţi.
Sindrom de Hiperstimulare Ovariană.
2. Comorbidităţi:
– carcinom ovarian, uterin sau mamar;
– tumori active, netratate ale hipotalamusului şi hipofizei;
– creşterea dimensiunilor ovarului sau apariţia chisturilor nedatorată bolii ovariene polichistice;
– hemoragii în sfera genitală de etiologie necunoscută;
– malformaţii incompatibile cu sarcina, ale organelor sexuale sau fibroame uterine incompatibile
cu sarcina;
3. Sarcina şi alăptarea
4. Menopauza
VII. Reluare tratament (condiţii) – doar pentru afecţiunile în care există prescriere pe o durată de timp
limitată
În cazul lipsei de răspuns la tratamentul cu gonadotropi sau a unui răspuns excesiv sau a întreruperii
tratamentului de către medicul specialist în cazul apariţiei unei reacţii adverse, tratamentul cu lutropin
alfa este reluat la următorul ciclu de tratament.
Numărul de cicluri de tratament este stabilit de către medicul specialist în funcţie de răspunsul individual
al pacientei.
VIII. Prescriptori: Medici din specialitatea obstetrică – ginecologie şi endocrinologie.