Val de critici in urma studiului care pune imbolnavirea de cancer pe seama “ghinionului”

Un studiu controversat despre factorii care duc la imbolnavirea de cancer si care parea pe cale sa rastoarne credinte si zeci de ani de cercetari, dat publicitatii in data de 2 ianuarie 2015, continua sa faca valuri in lumea stiintifica de la nivel mondial. 

Conform unui studiu al cercetatorilor de la Universitatea “Johns Hopkins” din SUA publicat la inceputul anului in revista Science, imbolnavirea de cancer s-ar datora adesea unei “lipse de noroc”, mutatii aleatorii survenind in procesul de divizare a celulelor, mai degraba decat unor cauze genetice sau a unui mediu nefavorabil .

La scurt timp dupa publicarea acestei concluzii, numerosi alti oameni de stiinta au contrazis relevanta acestei cercetari.

Acum, si Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a luat pozitie si a criticat studiul potrivit caruia cancerul este mai degraba rezultatul hazardului decat al modului de viata sau al ereditatii.

Conform www.20minutes.fr , Centrul International pentru Cercetarea Cancerului (CIRC), cu sediu la Lyon, care functioneaza sub egida OMS, s-a declarat “in dezacord profund cu concluziile” la care au ajuns cercetatorii de la Universitatea “Johns Hopkins” din SUA.

Reprezentantii organizatiei din Lyon considera ca aceasta analiza da dovada de “limitari metodologice”, fiind in contradictie cu un numar mare de “dovezi epidemiologice”.

“Stiam deja ca exista un element de hazard in dezvoltarea unui cancer. Dar concluzia ca “lipsa de noroc” este cauza majora a cancerului poate fi inselatoare si poate prejudicia eforturile menite sa identifice cauzele acestei boli si sa o previna”, a declarat dr. Christopher Wild, directorul CIRC, citat de mai multe publicatii nationale si internationale.

Aceste luari de pozitie impotriva studiului, au afectat si revista ‘Science’. In urma valului de critici, jurnalistul care a publicat controversatului articol a recunoscut ca a comis unele “stangacii” in realizarea materialului.

El a precizat ca a incercat sa  simplifice putin mesajul autorilor studiului, pentru ca cel initial era dificil de inteles si de explicat pe intelesul publicului.