Reluarea subprogramului national pentru Fertilizarea in vitro si embriotransfer (FIV/ET)

Societatea Romana pentru Fertilitate si Reproducere Asistata (SRFRA) saluta decizia autoritatilor de a relua subprogramul pentru Fertilizare in vitro si Embriotransfer (FIV/ET), confirmata prin Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 386/2015.

Necesitatea unei politici consecvente in acest domeniu devine imperativa, in contextul tendintelor alarmante de evolutie a indicatorilor medicali si socio-economici.

Numeroase studii demografice arata o scadere continua a ratei fertilitatii in Europa. La aceasta contribuie, intre altele, si tendinta de a amana conceptia pana cand reproducerea pe cale naturala nu mai este eficienta sau posibila. ESHRE Capri Workshop Group a publicat in 2010 o analiza denumita sugestiv “Europa continentul cu cea mai scazuta fertilitate”, iar alte publicatii confirma faptul ca amanarea conceptiei duce la reducerea ratei fertilitatii si cresterea riscului de a ramane definitiv fara copii (Egbert te Velde; Schmidt ESHRE Task Force 2012).

In Romania natalitatea a scazut constant in ultimele decenii, atingand un minim istoric in 2013.

O rata de fertilitate sub 2 conduce la scaderea si imbatranirea populatiei, cu consecinte economice si sociale devastatoare pe termen lung. Rata de fertilitate ingrijoratoare de 1,29 constatata in tara noastra este determinata atat de decizia voluntara a unor cupluri de a nu avea copii, cat si de imposibilitatea a numeroase cupluri de a procrea, in ciuda dorintei si eforturilor depuse. Accesul redus la tehnologiile moderne de tratament contribuie, la randul sau, la privarea multor familii de bucuria de a creste copiii mult doriti.

Infertilitatea este definita ca o boala a sistemului reproductiv ce are drept consecinta esecul conceperii unui copil dupa 12 luni de activitate sexuala neprotejata (Zegers-Hochschild et al., 2009). Atat Parlamentul European prin comunicatul „Apel la actiune in materie de infertilitate si demografie”, cat si Organizatia Mondiala a Sanatatii recunosc infertilitatea ca o problema de sanatate publica si sociala cu consecinte grave, in continua crestere si cu efect de accentuare a declinului demografic.

Majoritatea studiilor arata ca infertilitatea afecteaza 10-15 % din cuplurile aflate la varsta reproductiva. In peste 15% din cazuri infertilitatea determina simptome depresive severe (Verhaak et al, 2005, 2007; Lund et al, 2009). Impactul asupra relatiei de cuplu, vietii sociale sau randamentului profesional se amplifica intr-o cascada de efecte cu implicatii economice si demografice.

Rata infertilitatii creste de la 6% la femeile sub 24 ani la peste 30% la femeile din grupul de varsta de 35-44 ani (Abma et al, 1997). Odata cu reducerea semnificativa a fertilitatii, varsta determina si o crestere marcata a complicatiilor, riscului de avort spontan, anomalii cromozomiale la fat sau nastere a unui copil mort. Stilul de viata modern, lipsa de informare si lipsa finantarii investigatiilor si tratamentelor de fertilitate determina multe cupluri sa amane conceptia, uneori pana cand este prea tarziu.

In ciuda progreselor pe care medicina reproductiva le-a realizat in ultimii ani, efectul devastator al varstei nu poate fi contracarat. Adresabilitatea tardiva catre specialist impreuna cu intreruperea prematura a tratamentelor duc la cresterea semnificativa a numarului de femei care vor ramane definitiv fara copii.

Tehnologiile de reproducere asistata sunt considerate o parte importanta a politicilor nationale care se adreseaza unor provocari demografice si reproductive (Ziebe si Devroey, State of the ART 2007 Workshop Group, 2008). Includerea intr-o politica nationala s-a dovedit o alegere cost eficienta si merita sa se alature celorlalte masuri de sustinere sociala si demografica (Grant, 2006; Hoorens, 2007).

Necesitatea utilizarii tehnicilor de reproducere asistata este in continua crestere, datorita tendintelor actuale medicale si sociale ( Nygren, 2001 si 2002; Nyboe Andersen, 2004 si 2006; CDC 2006).

In Europa inca se constata o utilizare redusa, cea mai inalta fiind in Danemarca, cu 2128 cicluri de tratament la 1 milion de locuitori, urmata de Belgia, cu 1847 cicluri/mal, dar scazuta in Marea Britanie, la 663 cicluri la un milion de locuitori. Proportia de copii conceputi prin FIV este corelata cu gradul de finantare a tratamentelor, asa cum demonstreaza studiul lui Andersen din 2008, exemplificand cazul Germaniei.

In 2002 Collins a calculat necesarul mediu de cicluri FIV la nivel global la un minim de 1500 cicluri pentru un milion de locuitori. In Romania, utilizarea acestor tehnici a fost in 2013 de numai 8,3% din necesar, respectiv 125 de cicluri FIV la un million de locuitori, conform statisticilor Agentiei Nationale de Transplant.

SRFRA sustine politicile publice care au ca scop imbunatatirea sanatatii reproducerii prin educarea populatiei si cresterea accesului la tratament.

Unul din proiectele pilot de cercetare initiat recent are ca obiectiv imbunatatirea calitatii asistentei medicale in domeniul medicinei reproductive prin implementarea unei strategii de preventie primara si secundara.

Adoptarea unei astfel de strategii ar putea duce pe termen lung la cresterea succesului tratamentelor si reducerea costurilor totale necesare conceptiei unui copil prin tehnici de reproducere asistata.

 Astfel, SRFRA  doresta sa puna in curand la dispozitia autoritatilor rezultatele acestui studiu, pentru a servi ca baza stiintifica pentru proiecte si politici viitoare.

In rezolutia din 21 februarie 2008, Parlamentul European face un apel catre tarile membre sa asigure dreptul universal al cuplurilor de a avea acces la tratamentele de fertilitate.

Derularea subprogramui national FIV/ET vine in sprijinul numeroaselor cupluri care se confrunta cu necesitatea accesarii unor tratamente eficiente. Mai mult, reluarea subprogramului va asigura coerenta cu celelalte state europene in abordarea legislativa si medicala a acestui domeniu.