Hospistat, primul instrument care masoara activitatea spitalelor romanesti

Observatorul Roman de Sanatate a lansat primul instrument care le permite atat profesionistilor din sanatate, cat si publicului larg, sa vizualizeze interactiv indicatorii care masoara capacitatea si activitatea unitatilor sanitare din Romania la nivelul anului 2012.

Aplicatia prezinta distributia resurselor din sistemul de sanatate (unitati sanitare si personal medical) la nivel judetean alaturi de date privind capacitatea si activitatea clinica a spitalelor publice (total cazuri, rata de ocupare, rata mortalitatii), dezagregat pe sectie si Categorii Majore de Diagnostic.
Datele pot fi structurate sub forma de grafice, tabele si harti cu care utilizatorul poate interactiona liber pentru a identifica si filtra informatia de interes.

„Ideea de a crea Hospistat a venit, pe de o parte, ca raspuns la nevoia de a obtine rapid o privire de ansamblu coerenta si usor de interpretat asupra sistemului de sanatate din Romania. Datele in baza carora a fost construit Hospistat se aflau deja in domeniul public, insa intr-o forma care facea dificila analiza si interpretarea lor. Pe de alta parte, vedem in Hospistat un instrument care sa contribuie la o dezbatere publica de calitate pe marginea performantei serviciilor de sanatate din Romania prin cresterea accesului la informatii privind activitatea acestor servicii, in primul rand in interesul pacientilor”, a declarat Adrian Gheorghe, presedinte al Observatorului Roman de Sanatate si cercetator in economia sanatatii la London School of Hygiene & Tropical Medicine din Marea Britanie.

Discrepantele din sistemul de sanatate

Pe baza indicatorilor ce pot fi vizualizati cu ajutorul Hospistat  se observa ca la nivelul anului 2012 au existat numeroase discrepante din punct de vedere al calitatii actului medical si a distributiei resurselor din sanatate.
Astfel, capacitatea sistemului de sanatate  este considerate ca fiind profund inegala distribuita la nivel inter-judetean.
De exemplu, in judetul Hunedoara erau de aproape 3 ori mai multe paturi de spital pe cap de locuitor decat in judetul Ialomita. Similar, in judetul Iasi erau de peste 2 ori mai multe cabinete de medicina de familie si farmacii pe cap de locuitor decat in Calarasi, judetul cel mai slab deservit din tara din aceste puncte de vedere.

In toate judetele se constata dezechilibre inca si mai grave privind accesul la servicii de sanatate intre mediile urban si, respectiv, rural, in sensul ca mediul urban concentreaza majoritatea neta a resurselor.
De exemplu, in judetul Brasov se inregistrau de 7 ori mai multi medici per capita in mediul urban fata de mediul rural.
Discrepanta este mai pronuntata in judetele cu centre universitare medicale: in judetul Mures, de exemplu, numarul personalului sanitar mediu per capita era de peste 12 ori mai ridicat in urban fata de rural.

Paradoxuri constatate la nivelul spitalelor

Datele privind activitatea spitalelor publice din anul 2012 ofera, de asemenea, rezultate de interes.
 Zece spitale, dintre care cinci de psihiatrie, au raportat rate de ocupare medii la nivel de spital de peste 100%.
La cealalta extrema, mai mult de 15 spitale au raportat rate de ocupare mai mici de 55%. Aceste date sugereaza nevoia acuta a optimizarii capacitatii spitalicesti existente in raport cu nevoile reale de ingrijire.

Analiza ratei mortalitatii si a duratei medii de spitalizare la nivel de sectie indica diferente semnificative intre spitale de aceeasi categorie.
De exemplu, durata medie de spitalizare la nivelul sectiei de Chirurgie Generala a fost de doua ori mai mare la Spitalul Judetean Clinic de Urgenta Craiova fata de Spitalul Clinic de Urgenta Sf. Pantelimon Bucuresti, ambele spitale de categoria II (cu plan de conformare) in 2012.

„Interpretarea acestor date nu este usoara. In primul rand, cifrele mascheaza adesea realitati care se cer investigate cu atentie. De exemplu, un spital a raportat o rata medie de ocupare de 200% la nivelul intregului an 2012 – un nivel de supraaglomerare cronica dificil de explicat oricat de subdimensionata ar fi capacitatea in raport cu nevoile locale. Datele nu sunt ajustate pentru complexitatea cazurilor clinice si alti factori locali, astfel ca pot oferi doar o imagine partiala asupra situatiei de fapt. In al doilea rand, nu exista indicatii ca procesul de colectare si analiza a acestor date este auditat periodic si ca indicatorii raportati de institutii publice diferite sunt comparabili, ceea ce ridica semne de intrebare privind calitatea datelor. Unul dintre rolurile pe care le poate juca Hospistat este sa semnaleze public astfel de disfunctionalitati si sa genereze raspunsuri adecvate din partea institutiilor publice cu atributii in domeniu, in primul rand Ministerul Sanatatii.”, a conchis Adrian Gheorghe, presedintele Observatorului Roman de Sanatate.