Medicii de familie au dreptul sa solicite contravaloarea unor servicii medicale?

Din pacate, se intampla ca medicii de familie sa fie amenintati cu rezilierea contractului incheiat cu CJAS de catre unii directori de casa judeteana in cazul in care percep de la asigurati contravaloarea unor servicii medicale sau a unor documente medicale.

Conducatorii caselor de asigurari de sanatate oare au dreptul sa vina cu astfel de amenintari si sa induca in randul populatiei falsa impresie ca CJAS, prin medicul de familie deconteaza absolut toate serviciile?

Bineinteles ca o astfel de atitudine din partea oricarui reprezentant al CNAS, CJAS sau oricare institutie a statului contravine legii 95/2006, Constitutiei Romaniei si a Codului Penal.

 Acum sa luam pe rand ce prevede legea:

In primul rand trebuie clarificat faptul ca medicii de familie din octombrie 2009 lucreaza in sistem privat, in cabinete particulare si presteaza servicii medicale pe baza unor contracte incheiate pentru anumite servicii medicale si pe baza unor plati directe din partea persoanelor care apeleaza la serviciile noastre.

Avem un contract semnat cu casele judetene de asigurari de sanatate, iar in acel contract este stipulat cate si ce fel de servicii sunt decontate de catre casa, dar si programul de lucru contractat.

Toate serviciile care nu au fost contractate de catre casa, precum si serviciile efectuate in afara programului de lucru, se platesc in mod direct de catre consumatori. Acest lucru este prevazut in lege.

Legea 95/2006 Art. 80

Cabinetul de medicina de familie poate realiza venituri din:

1. g) plata directa de la consumatori, pentru serviciile necontractate cu terti platitori

Deci, conform legii 95/2006 este legal ca medicii de familie sa taxeze astfel de servicii.

Totodata legea 95/2006 prevede care sunt acele servicii care nu sunt finantate de catre CNAS.

Introducerea in contract unor servicii care nu sunt finantate de catre casa sau pretentia casei ca medicii de familie sa presteze astfel de servicii si sa nu fie platiti de catre nimeni pentru acele servicii, incalca drepturile fundamentale ale omului, incalca prevederile art. 42 din Constitutia Romaniei, articol care interzice munca fortata.

Servicii medicale care nu sunt suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate

Legea 95/2006 Art. 237 (1) Serviciile care nu sunt decontate din fond, contravaloarea acestora fiind suportata de asigurat, de unitatile care le solicita, de la bugetul de stat sau din alte surse, dupa caz, sunt:

1. a) serviciile medicale acordate in caz de boli profesionale, accidente de munca si sportive, asistenta medicala la locul de munca, asistenta medicala a sportivilor;
2. b) unele servicii medicale de inalta performanta;
3. c) unele servicii de asistenta stomatologica;
4. d) serviciile hoteliere cu grad inalt de confort;
5. e) corectiile estetice efectuate persoanelor cu varsta de peste 18 ani;
6. f) unele medicamente, materiale sanitare si tipuri de transport;
7. g) eliberarea actelor medicale solicitate de autoritatile care prin activitatea lor au dreptul sa cunoasca starea de sanatate a asiguratilor;
8. h) fertilizarea in vitro;
9. i) transplantul de organe si tesuturi, cu exceptia cazurilor prevazute in Contractul-cadru;
10. j) asistenta medicala la cerere;
11. k) contravaloarea unor materiale necesare corectarii vazului si auzului: baterii pentru aparatele auditive, ochelari de vedere;
12. l) contributia personala din pretul medicamentelor, a unor servicii medicale si a dispozitivelor medicale;
13. m) serviciile medicale solicitate de asigurat;
    
14. n) unele proceduri de recuperare si de fizioterapie;
15. o) cheltuielile de personal aferente medicilor si asistentilor medicali, precum si cheltuielile cu medicamente si materiale sanitare din unitati medico-sociale;
16. p) serviciile acordate in cadrul sectiilor/clinicilor de boli profesionale si al cabinetelor de medicina a muncii;
17. q) serviciile hoteliere solicitate de pacientii ale caror afectiuni se trateaza in spitalizare de zi.
18. r) cheltuielile de personal pentru medici, farmacisti si medici dentisti pe perioada rezidentiatului;
19. s) serviciile de planificare familiala acordate de medicul de familie in cabinetele de planning din structura spitalului;
20. t) cheltuielile de personal pentru medicii si personalul sanitar din unitatile sau sectiile de spital cu profil de recuperare distrofici, recuperare si reabilitare neuropsihomotorie sau pentru copii bolnavi HIV/SIDA, reorganizate potrivit legii;
21. u) activitati de interes deosebit in realizarea obiectivelor strategiei de sanatate publica, definite prin Contractul-cadru.

Si acum sa analizam unde se incadreaza din punct de vedere legal fapta unei persoane care in mod public ameninta cu amenzi, cu rezilierea contractului medicul de familie care a perceput contravaloarea serviciilor nefinantate si nedecontate de catre casa de asigurari de sanatate, ori care care santajeaza pentru a obtine de la acestia servicii neplatite.

Infractiuni contra libertatii persoanei

Codul Penal Art. 206

Amenintarea

(1) Fapta de a ameninta o persoana cu savarsirea unei infractiuni sau a unei fapte pagubitoare indreptate impotriva sa ori a altei persoane, daca este de natura sa ii produca o stare de temere, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda, fara ca pedeapsa aplicata sa poata depasi sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea care a format obiectul amenintarii.

(2) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Codul Penal Art. 207

Santajul

(1) Constrangerea unei persoane sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, in scopul de a dobandi in mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani.

(3) Daca faptele prevazute in alin. (1) si alin. (2) au fost comise in scopul de a dobandi in mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.