Pacientii, medicii si societatea civila initiaza Planul National de Lupta impotriva Melanomului

Federatia Asociatiilor Bolnavilor de Cancer din Romania, alaturi de Societatea Nationala de Medicina Familiei, si cu sustinerea unui comitet stiintific format din medici specialisti, dar si experti din mediul academic, solicita autoritatilor o strategie nationala de lupta impotriva melanomului, menita sa reduca incidenta bolii si sa creasca accesul pacientilor la tratament adecvat. Initiativa face parte din campania de informare si constientizare a pericolului melanomului – “Un viitor fara pata”.   
FABC si SNMF au organizat, in 14 iulie, masa rotunda “Melanomul, incotro? Politici de sanatate adecvate pentru diagnosticare precoce si sansa la o viata activa pentru bolnavii cu melanom avansat”, eveniment care a marcat infiintarea grupului de lucru care va elabora un plan de masuri in sensul reducerii incidentei cancerului de piele si facilitarii accesului la tratament pentru pacientii diagnosticati cu aceasta boala. Acest plan va fi inaintat, in toamna, autoritatilor din Sanatate.
Campanii de informare si constientizare asupra pericolelor cancerului de piele si mesaje de interes general la TV, un program national de screening pentru populatia generala, care sa includa medicul de familie, medicul dermatolog si medicul oncolog, precum si acces la tratament pentru pacientii cu melanom metastatic au fost doar cateva dintre nevoile actuale enuntate de participantii la masa rotunda.

La eveniment au participat si reprezentanti ai Ministerului Sanatatii, Agentiei Nationale a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale, Organizatiei Mondiale a Sanatatii (reprezentanta OMS in Romania) si membrii ai societatii civile.

Informare, dublata de acces la testare

Campaniile de informare si educare a populatiei nu sunt suficiente daca nu sunt completate si de programe de screening, care sa faciliteze accesul la testare, sustine Cezar Irimia, presedintele FABC:

“Daca ar fi sa fac o radiografie a contextului si nevoilor pacientilor, in continuare, pacientii sunt diagnosticati tarziu cu melanom, atunci cand sansele de supravietuire scad considerabil. Intre timp, incidenta bolii creste de la an la an. Populatia nu cunoaste indeajuns de bine metodele de testare prin care poate sa depisteze in stadiu incipient cancerul de piele. Nu avem un program national de screening pentru cancerul de piele, iar la nivel national, nu s-a luat nicio masura pentru reducerea imbolnavirilor. Pe langa partea de preventie, pacientii diagnosticati cu melanom in stadiu avansat au acces discriminat la tratament inovator eficient, care ar putea sa le ofere celor care raspund bine la tratament o rata de supravietuire mult mai mare si o calitate mai buna a vietii”.

FABC a desfasurat recent, in intervalul 21-27 iunie, o campanie de testare gratuita a alunitelor, care a scos la iveala rezultate dramatice, confirmand, totodata, nevoia unui program de preventie. Un numar de 22 de persoane au fost depistate cu suspiciune de melanom, in urma screening-ului, si trimise de urgenta catre unitati medicale de stat specializate, iar alte 48 de persoane au fost depistate cu suspiciuni de alte cancere de piele. Un numar de 1.810 persoane au beneficiat de dermatoscopii gratuite in cadrul campaniei „Un viitor fara pata”, editia 2016.

Preventia incepe la medicul de familie

Screening-ul pentru cancerul de piele ar putea incepe inca din cabinetul medicilor de familie, sustine si reprezentanta SNMF, Dr. Daciana Toma, care subliniaza beneficiile programelor de preventie:

“Metodele de screening sunt interventii preventive valoroase pentru depistarea bolilor, unele chiar in faza incipienta, permitand instituirea unui tratament in timp util. In acest moment, nu exista la nivel national o retea organizata unde sa pot trimite pacientii cu leziuni/nevi suspecte/ti. Este insa lipsit de etica sa organizezi un screening, la sfarsitul caruia bolnavii nou depistati sa nu poata primi ingrijirile corespunzatoare. Desi costurile medicale ale sistemului de ingrijiri cresc in perioada imediat urmatoare efectuarii screeningului, in cativa ani, se pot face economii semnificative. Medicii de familie sustin initiativa lansarii unui program de preventie a cancerului de piele, realizat cu ajutorul unui ghid de preventie adaptat realitatilor din Romania, a unor instrumente care sa vina in sprijinul medicilor – de exemplu, dotarea cabinetelor cu dermatoscoape, precum si includerea preventiei in Contractul Cadru, din 2017”.

Majoritatea cazurilor de melanom sunt diagnosticate foarte tarziu, in stadiu avansat, confirma si medicul dermatolog Prof. Dr. George-Sorin Tiplica:

“Populatia nu are cultura vizitei de rutina la medicul dermatolog si nu o face nici atunci cand are o suspiciune. La aceasta se adauga si accesul dificil la testare pentru multe persoane din mediul rural. Oamenii nu sunt invatati sa isi faca o auto-examinare si nici cum sa o faca corect. De exemplu, majoritatea cazurilor de melanom (85%) se dezvolta pe tegument anterior fara leziuni, nu pe leziuni deja existente (ex. alunite). In plus, multi nu iau in calcul arsurile solare din copilarie si nici istoricul familial de melanom/alte malignitati care reprezinta un mare factor de risc”.   

Tratamentele inovatoare, platite din buzunarul pacientilor

Nu doar programele de screening lipsesc, ci si accesul la tratament adecvat. In cazul pacientilor  diagnosticati cu melanom metastatic, optiunile terapeutice traditionale ofera o rata de supravietuire limitata, spune si Dr. Catalin Costovici, medic oncolog:

“Exista o mare necesitate pentru terapii eficiente pentru tratamentul melanomului metastatic. Imunoterapia ofera o noua abordare in cazul cancerului cu rata de supravietuire pe termen lung, net superioara celei oferite de metodele clasice de tratament (chimioterapie, radioterapie, terapii tintite etc.) si o calitate a vietii sporita, evitandu-se o gama larga de efecte adverse. Din pacate, in tara noastra, accesul la astfel de tratament este dictat de posibilitatile financiare, intrucat tratamentul nu este inca decontat de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate”.  

Cum se construiesc corect campaniile de preventie

Si modul in care sunt construite campaniile de prevenire a melanomului joaca un rol foarte important. Pentru a avea impact pe termen lung si a influenta comportamentul populatiei, campaniile trebuie sa indeplineasca anumite criterii, sustine si Prof. Univ. Dr. Elena Druica,  Facultatea de Administratie si Afaceri, Universitatea din Bucuresti:

“O campanie eficienta de preventie trebuie construita avand in atentie filtrul pus de creierul celui care o receptioneaza, nu credintele celui care o construieste. Cercetarile realizate pana acum in mediul international au dovedit ca simpla informare nu conduce la modificarea comportamentului, intrucat acesta din urma depinde de credintele individuale. Pentru a fi eficiente, ne arata studiile de specialitate, campaniile de preventie trebuie sa tina cont de populatia pe care o avem in vedere. Interventiile individuale – campanii de informare/constientizare a persoanei – trebuie completate de interventii structurale, interventii asupra contextului – de exemplu, ieftinirea cremelor cu factor de protectie solara”.

Profesorul sustine importanta realizarii si in Romania a unor „studii privind atitudinea populatiei fata de expunerea la soare, atat pentru categoriile aflate la risc, cat si categoriile care nu sunt predispuse prin zestrea genetica; cercetari cu privire la opinia oamenilor fata de expunerea la soare, investigarea si identificarea unor tipare in randul populatiei cu privire la statul la plaja, mersul la mare sau la solar etc. In absenta intelegerii motivelor care stau la baza unui anumit comportament, e greu sa construim o campanie de preventie eficienta.”