CMR: Punct de vedere referitor la actele normative care reglementeaza Dosarul Electronic al Pacientului

COMISIA DE BIOETICA A COLEGIULUI  MEDICILOR DIN ROMANIA

Actele normative care reglementeaza dosarul electronic al pacientului, in urma analizarii:

•    Ordinului nr. 1123/849/2016 pentru aprobarea datelor, informatiilor si procedurilor operationale necesare utilizarii si functionarii dosarului electronic

•    Hotararii nr. 34/2015 pentru aprobarea normelor metodologice privind modalitatea de utilizare si completare a dosarului electronic de sanatate al pacientului

•    Normelor metodologice priind modalitatea de utilizare si completare a dosarului, facem urmatoarele precizari:
 
DES este prezentat ca un instrument destinat cresterii calitatii si eficientei actului medical, in beneficiul pacientului. De fapt, prevederile legale ce privesc DES sunt de natura a prejudicia drepturile pacientului si relatia medic- pacient, dar si de a aduce prejudicii imaginii sistemului de sanatate romanesc in randul populatiei.
Expunem in continuare o serie de argumente in sprijinul afirmatiei de mai sus, analizand- pe rand- impactul potential al prevederilor legale referitoare la DES asupra pacientilor, medicilor, relatiei medic pacient si relatiei sistem de sanatate-populatie.

DES, desi declarativ creat in beneficiul pacientului, creeaza premize pentru incalcarea drepturilor acestuia.
Managementul datelor si informatiilor inregistrate in DES, pornind de la inregistrarea lor si pana la modul in care pot fi accesare si utilizare, este de natura a incalca confidentialitatea informatiilor si datelor medicale personale.
Confidentialitatea este o valoare esentiala in relatia medic-pacient, recunoscuta din cele mai vechi timpuri. Pastrarea secretului profesional este premiza unei relatii medic-pacient  cladita pe incredere. Pacientul investeste medicul cu incredere, ii dezvaluie acestuia informatii personale, iar- la randul sau- medicul are obligatia de a respecta increderea ce i-a fost acordata prin pastrarea confidentialitatii datelor si informatiilor aflate in interactiunea cu pacientul.

Incalcarea confidentialitatii si accesul fara drept la informatii personale si date medicale ale pacientului poate genera prejudicii complexe pacientului, medicului, relatiei medic-pacient si sistemului de sanatate.

De exemplu, pacientul poate fi lezat prin discriminarea si stigmatizarea create de divulgarea unor informatii referitoare la starea sa de sanatate sau la antecedentele sale personale, stil de viata etc.

Incalcarea confidentialitatii este de natura sa zdruncine increderea pacientului in medic, cu consecintele negative ce decurg din aceasta, cum sunt: discontinuitatea ingrijirilor medicale, lipsa de aderenta la tratament, lezarea transparentei care trebuie sa guverneze relatia medic-pacient etc.

Nu in ultimul rand, incalcarea confidentialitatii datelor si informatiilor personale poate crea o imagine negativa a sistemului de sanatate si poate zdruncinarea increderea populatiei in sistemul de sanatate. Se creeaza premize pentru incriminarea sistemului medical si a medicilor prin incalcarea dreptului pacientului la confidentialitate si a dreptului sau de proprietate asupra datelor personale si a informatiilor medicale.

Prevederile legale referitoare la managementul datelor si informatiilor cuprinse in DES sunt in mare parte vagi, iar pretinsul drept la proprietate al pacientului asupra datelor si informatiilor personale este, de fapt, doar declarat si nu sustinut de acestea.

Astfel, nu este prevazuta posibilitatea ca pacientul sa decida asupra informatiilor care vor fi inregistrate in DES, desi se afirma ca pacientul este ”proprietarul de drept” al informatiilor si datelor personale. De fapt, conform prevederilor legale mai sus amintite, pacientul este obligat sa accepte inregistrarea datelor si informatiilor sale personale in DES. Mai mult, nu este prevazuta posibilitatea ca pacientul sa decida retragerea anumitor date din DES ulterior inregistrarii acestora.

Reglementarea vaga a dreptului si modului de acces la informatiile si datele inregistrare in DES va plasa responsabilitatea securitatii datelor asupra medicului. Medicul va fi persoana identificabila si blamabila pentru eventuala ”scurgere” de informatii si date din DES.

Medicii vor fi obligati la indeplinirea unor sarcini suplimentare care se vor adauga unui program de lucru deja supra-solicitant si supra-incarcat. Acest lucru este de natura a limita mai mult timpul acordat ingrijirii pacientilor.
Medicii sunt obligati, sub amenintarea sanctionarii, sa inregistreze datele si informatiile privind pacientii in DES fara acordul acestora din urma, ceea ce poate crea un conflict major in relatia medic-pacient, cu riscul lezarii naturii acestei relatii, prin incalcarea evidenta a drepturilor pacientului. Se creeaza astfel o tensiune ne-necesara si imposibil de argumentat intre medici si pacienti si creeaza premizele ca pacientii sa filtreze cu mare atentie informatiile pe care le furnizeaza medicilor. In final, furnizarea de catre pacient a unor informatii partiale este de natura a prejudicia calitatea actului medical, lucru care se va repercuta, atat asupra pacientului si calitatii ingrijirii medicale pe care acesta o primeste, cat si asupra medicului care va fi expus riscului unor reclamatii privind serviciile medicale acordate.

Definirea furnizorilor de servicii medicale este foarte cuprinzatoare, iar dreptul de acces la datele si informatiile inregistrate in DES este extins si la Ministerul Sanatatii si CNAS, prevederile legale plaseaza povara sanctionarii utilizarii neadecvate a datelor doar asupra medicilor.
De asemenea, conform prevederilor legale, toti furnizorilor de servicii medicale (incluzand de exemplu orice firma de medicamente, farmacie, etc.) vor putea intra cunoaste datele medicale si informatiile personale ale pacientilor, care trebuie mereu sa fie complete, completate de catre medic. In acest fel, furnizorii vor putea cunoaste toate aspectele medicale ale unei persoane din toata viata sa (de ex. nasteri, avorturi, diagnostice, etc.), indiferent ca sunt medici curanti sau nu, indiferent de specialitate. De exemplu un medic stomatolog va putea cunoaste cate avorturi, infectii cu clamydia, vaginite, nasteri, depresii, etc. a avut pacienta pe care o protezeaza dentar!

Nu este definit cu claritate modul de structurare al datelor si informatiilor din perspectiva specialitatilor medicale de care are nevoie pacientul in sensul atributiilor ce revin fiecarui medic din fiecare specialitate.

Folosirea “depersonalizata” a datelor ramane, in conditiile societatii informatice actuale, doar un deziderat, dar- de fapt- deturnarea si folosirea fara drept, in scopuri ce ies din limitele legale este foarte probabila. In aceste conditii, anatema va fi plasata asupra sistemului de sanatate si asupra medicului, acesta din urma fiind ca elementul de legatura intre pacient si DES, persoana identificabila si cea mai usor de tras la raspundere. Se creeaza, astfel, un risc suplimentar de incriminare a medicilor si de alterare a relatiilor acestora cu pacientii lor, prin lezare in principal a increderii pacientului in medic, dar si a increderii populatiei in sistemul de sanatate.

Prevederile legale referitoare la DES reprezinta o ingradire a caracterului liberal al practicii prin care toti medicii au ca obligatie completarea DES inclusiv a celor ce nu au contract cu casa pentru ca sa obtina certificatul eliberat calificat in platforma informatica din AS eliberat de CNAS, ceea ce conduce la obtinerea unei centralizari a activitatii tuturor medicilor la CNAS inlcusiv a celor ce nu au contract cu casa precum si a tuturor pacientilor, inclusiv a celor ce nu sunt asigurati.

DES ridica aspecte etice importante si este de natura a aduce prejudicii pacientilor, medicilor si, nu in ultimul rand, sistemului de sanatate din Romania. In aceste conditii, reglementarea legala a unui astfel de instrument ar fi trebuit sa faca obiectul unor consultari/discutii publice adecvate, dupa cum este prevazut in legea nr. 17 din 22 februarie 2001[1] (privind ratificarea Conventiei europene pentru protectia drepturilor omului si a demnitatii fiintei umane fata de aplicatiile biologiei si medicinei- Conventia privind drepturile omului si biomedicina, semnata la Oviedo la 4 aprilie 1997, si a Protocolului aditional la Conventia europeana pentru protectia drepturilor omului si a demnitatii fiintei umane fata de aplicatiile biologiei si medicinei, referitor la interzicerea clonarii fiintelor umane, semnat la Paris la 12 ianuarie 1998).

PRESEDINTE
PROF. DR. BEATRICE IOAN

[1] ARTICOLUL 28 – Dezbaterea publica- Partile la aceasta conventie vor veghea ca problemele fundamentale ridicate de progresele biologiei si medicinei sa faca subiectul unei discutii publice adecvate, in special in lumina implicatiilor juridice, etice, economice, sociale si medicale relevante, si ca posibilele lor aplicatii sa faca obiectul unor consultari adecvate.