Analiza Prof. Dr. Emanoil Ceausu | Pandemia Covid-19 in Romania. 7 luni de la primul caz

Prof. Dr. Emanoil Ceausu

• 26 februarie 2020 primul caz de COVID -19 diagnosticat in Romania
• 30 Septembrie 2020, 127.572 cazuri diagnosticate, dintre care peste 700 medici si 4825 decese, dintre care 9 medici.

In Romania, epidemia de COVID -19, a evoluat in contextul epidemiei din vestul Europei, avand aspecte comune, dar si unele particularitati. La aparitia primului caz in Romania, in tarile din vestul Europei existau deja cazuri de COVID-19: Italia(323 cazuri), Franta(14 cazuri), Germania(18 cazuri), Marea Britanie(13 cazuri), Spania(7 cazuri).

Sute de mii de romani incep sa se reintoarca in tara din zone in care epidemia era in desfasurare. Unii dintre ei, infectati cu SARS-CoV-2. In perioada 26.02.2020–18.03.2020, din cele 261 cazuri diagnosticate in Romania, 127(49%) erau cazuri de import: din Italia (66%), Franta, Germania si Spania (cu 5%), Marea Britanie, Austria (cu 4%) si 130 (49,1%) contacti direct sau indirecti ai cazurilor de import. Procentul a scazut treptat, ajungand la 13% la sfarsitul lunii martie.

Carantinarea persoanelor venite din aceste zone epidemice a permis, pentru o perioada de timp, limitarea propagarii infectiilor in comunitate. Introducerea starii de urgenta in data de 15.03.2020 a contribuit mult la limitarea raspandirii infectiei cu SARS-Cov-2 in randul populatiei si, in consecinta, la tinerea sub control a epidemiei, cu evitarea suprasolicitarii spitalelor si depasirea capacitatii de ingrijire, in special in sectiile de ATI, asa cum s-a intamplat in multe tari din vestul Europei.

Numarul zilnic de cazuri noi s-a mentinut la un nivel scazut si relativ constant, in perioada martie-iunie 2020. Astfel, numarul maxim de cazuri diagnosticate intr-o zi a fost: 308 cazuri in luna martie, 525 cazuri in aprilie, 431 cazuri in mai si 460 cazuri in luna iunie.

In data de 14 mai se incheie starea de urgenta si se instituie starea de alerta. Restrictiile sunt mult diminuate. Din acest moment, mentinerea sub control a epidemiei a depins, in mare masura, de atitudinea populatiei fata de restrictiile ramase in vigoare si fata de masurile de protectie personala si colectiva recomandate de autoritati.

Ca si in restul Europei, diminuarea restrictiilor (poate prea devreme si prea mult) a coincis cu perioada vacantei de vara si a concediilor. Pentru o parte a populatiei, “relaxarea” a fost totala, cel putin in perioada concediului, ceea ce a dus la transmiterea accelerata a infectiei in comunitate in perioada concediului si dupa intoarcerea din concediu. Un numar mare dintre persoanele diagnosticate cu COVID-19 in lunile iulie, august si septembrie au fost persoane intoarse din concediu sau contacti ai acestora.

Incepand cu data de 08.07.2020, cand s-au inregistrat 535 cazuri, cel mai mare numar de cazuri de la debutul epidemiei la noi, numarul cazurilor a crescut constant si rapid, depasind 1000 cazuri/zi in data de 22.07.2020 (1030 cazuri).

Din acest moment si pana in prezent numarul de cazuri noi de COVID-19, a fost permanent situat peste 1000 cazuri/zi (cu un numar maxim de cazuri/zi -1767 in data de 23.09.2020) iar in 30 septembrie am atins un numar record de cazuri, 2158. Pe toata durata epidemiei, media de varsta a cazurilor diagnosticate s-a situat intre 47 si 49 ani iar cea a deceselor intre 69 si 70 de ani.

Situatia din Romania nu este singulara

In multe tari din Europa s-a inregistrat, incepand cu luna iulie, o crestere semnificativa si continua a numarului de cazuri la valori care depasesc, in acest moment, valorile maxime inregistrate pe intreg parcursul pandemiei. Si in aceste tari, cresterea numarului de cazuri s-a datorat reducerii restrictiilor, „relaxarii” excesive a populatiei, cu nerespectarea regulilor epidemiologice de baza, esentiale in stapanirea oricarei epidemii, produse de un virus cu transmitere respiratorie (masca faciala, distantare fizica, evitarea aglomeratiei, in special in spatii inchise etc.).

Reinceperea scolilor si a universitatilor, reluarea activitatilor profesionale dupa revenirea din concediu, anotimpul friguros in care activitatile se vor desfasura in spatii inchise, aduc riscuri suplimentare, riscuri care pot fi diminuate numai prin respectarea cu strictete a regulilor epidemiologice de baza, cunoscute de toti dar respectate doar de unii.

Rapoartele privind epidemia de gripa din anul 1918 (ale carei invataminte le-am uitat) arata ca, in orasele in care restrictiile au fost mai severe, aplicate precoce si un timp suficient de lung, durata epidemiei a fost mai mica, iar numarul de decese cu pana la jumatate mai mic fata de orasele cu restrictii mai blande, impuse mai tarziu si/sau ridicate prea devreme.

Cat va mai dura actuala pandemie?

Greu de anticipat, mai ales ca ne confruntam cu un virus perfect. Exista insa un consens: pandemia se va incheia cand o mare parte a populatiei va deveni imuna la SARS-CoV-2. Imunizare obtinuta fie prin trecerea prin boala (imunizare naturala de grup), fie prin vaccinare.

Imunizarea naturala inseamna ca cel putin 60-70% din populatie sa treaca prin infectia cu virusul SARS-COV-2, iar imunitatea post infectie sa fie protectoare si durabila. Greu, daca nu chiar imposibil de obtinut pe termen scurt sau mediu. Suedia (unde s-a experimentat acest mod de imunizare) are in prezent o rata de imunizare a populatiei de numai 15%, Spania si Marea Britanie de 5%, Italia de 2,5% (7,5% in Lombardia, zona cea mai afectata de infectie). Pe de alta parte, nu se stie inca cat timp dureaza anticorpii post infectie naturala.

Un studiu german a evidentiat disparitia anticorpilor la 40% din cei infectati dupa 3-6 luni. Pe de alta parte, exista un aspect putin cunoscut, deocamdata, al infectiei cu SARS-CoV-2, urmarile acesteia pe termen mediu si lung.

Observatii recente arata ca o parte importanta din fostii bolnavi de COVID-19 dezvolta ulterior infectiei acute un sindrom astenic psihosomatic de lunga durata si/sau complicatii pulmonare, cardiace sau vasculare.

Vaccinarea

In ceea ce priveste vaccinarea, conditia obligatorie este ca vaccinul utilizat sa fie sigur si eficient. In prezent, toate vaccinurile potentiale sunt in curs de testare. Un vaccin sigur si eficient va fi pe piata cel mai devreme la sfarsitul anului sau la inceputul anului viitor. Vaccinarea de masa va fi posibila, probabil, la mijlocul anului viitor in functie de capacitatea de productie, depozitare si pastrare (pentru unele tipuri de vaccin la -700 C), transport si distribuire a vaccinului, dar si de posibilitatile sistemelor sanitare diferite de la o tara la alta, de a vaccina, in conditii de siguranta, miliarde de oameni. Conform estimarilor OMS, pana la sfarsitul anului viitor vor fi disponibile 2 milarde doze de vaccin (la o populatie a globului, de 7,8 miliarde). Un aspect necunoscut in prezent este durata protectiei postvaccinale. Daca aceasta va fi de scurta durata (cateva luni de zile) se va impune repetarea vaccinarii.

Dar, pentru a vaccina miliarde de oameni intr-un timp cat mai scurt este nevoie de colaborare si coordonare la nivel mondial si de un efort organizatoric si financiar urias, cum nu a mai fost in istoria omenirii, efort care nu stim in ce masura va fi posibil.

In prezent, pandemia este in plina desfasurare si asistam la o intensificare accelerata a ei in intreaga lume, iar pana la aparitia unui vaccin sigur si eficient nu avem la dispozitie decat mijloacele de combatere aplicate si acum 100 de ani: masca faciala, distantarea fizica, evitarea aglomeratiilor, igiena mainilor. Sunt metode simple, dar sigure si eficiente, de protectie individuala, care aplicate de intreaga populatie, vor putea genera si o “protectie de grup”.

Sursa: Colegiul Medicilor din Romania

Etichete: pandemia covid-19 romania, epidemie coronavirus, virusul sars-cov-2, dr. emanoil ceausu