Consiliul Concurentei: Exista o confuzie intre medicamente si suplimentele alimentare

Trebuie adoptate reglementari pentru a se elimina confuzia dintre medicamente si suplimente alimentare, spune Consiliul Concurentei.

La nivelul consumatorilor exista o confuzie intre medicamente eliberate fara prescriptie medicala (OTC – Over The Counter) si suplimente alimentare, desi cele doua categorii de produse se diferentiaza in primul rand din punct de vedere al scopului pentru care sunt utilizate, s-a observat in cadrul studiului derulat de Consiliul Concurentei pe aceste piete.

Consumatorii selecteaza medicamentele OTC si suplimentele alimentare in functie de beneficiile prezentate, utilizarea personala anterioara, sfaturi de la profesionisti din domeniul sanatatii (de ex. farmacisti).
In ceea ce priveste suplimentele alimentare cumparatorii sunt, insa, influentati si de experienta impartasita de alti consumatori pe site-urile de comercializare a acestor produse.

“Unele dintre aceste comentarii nu sunt intotdeauna corecte si pot induce in eroare consumatorii, iar faptul ca nu exista o monitorizare si nicio moderare a continutului (comentariilor) pe site-urile de comercializare adanceste confuzia privind OTC si suplimente alimentare.”, se precizeaza intr-un comunicat publicat, luni.

In acest scop, autoritatea de concurenta considera ca necesara introducerea unor reglementari care sa elimine aceste situatii intalnite in practica, in care suplimentele alimentare sunt considerate medicamente, cum ar fi:
 

– responsabilizarea comerciantului online in privinta conformitatii acestui continut cu cerintele legale si afisarea comentariilor numai dupa evaluarea acestora de catre un moderator

 sau
 – sa nu existe posibilitatea de a publica marturii personale pe site-ul comerciantului online, daca acesta nu are resursele necesare supravegherii si controlului acestui continut.
 

De asemenea, autoritatea de concurenta mai recomanda definirea unor elemente de diferentiere vizuala (de exemplu simboluri sau pictograme) specifice suplimentelor alimentare. O astfel de masura poate ajuta publicul larg sa identifice cu mai multa usurinta tipul produsului si faciliteaza, totodata, procesul de alegere a consumatorului.

“Medicamentul reprezinta orice substanta sau combinatie de substante ce are proprietati pentru tratarea sau prevenirea bolilor. Suplimentele alimentare sunt produse al caror scop este de a completa regimul alimentar, dar care nu au proprietatea de tratare sau vindecare a unei boli. Suplimentele alimentare reprezinta surse concentrate de vitamine, minerale sau alte substante cu efect nutritiv sau fiziologic, singure sau in combinatie.”, mai scrie in comunicatul mentionat.

Studiul autoritatii de concurenta a aratat ca, in Romania, vanzarile de medicamente eliberate fara prescriptie medicala si de suplimente alimentare au crescut foarte mult in ultimii ani, ceea ce arata interesul consumatorului roman pentru prevenirea si tratarea afectiunilor comune 2 (dureri de cap, raceala, tuse, dureri musculare, afectiuni digestive etc.), precum si interesul crescut de a-si completa regimul alimentar in functie de nevoile nutritionale ale fiecaruia. Cu toate acestea, administrarea suplimentelor alimentare in exces sau in lipsa unei informari corecte in prealabil poate fi daunatoare sanatatii.

Reglementarile privind productia si comercializarea medicamentelor OTC si a suplimentelor alimentare sunt mai flexibile si mai permisive comparativ cu prevederile legale aplicabile medicamentelor eliberate in baza unei prescriptii medicale.

Principalele diferente sunt reprezentate de libertatea operatorilor de a-si stabili preturile de comercializare, posibilitatea promovarii produselor catre publicul larg, canalele prin intermediul carora se pot comercializa aceste produse si procedurile privind punerea pe piata.

Comercializarea OTC

In Romania, medicamentele fara prescriptie medicala se comercializeaza cu amanuntul prin farmacii si drogherii, fizic sau online.

In clasamentul celor mai bine vandute 25 de medicamente OTC din Romania se regasesc analgezice, medicamente de raceala, gripa, tuse, medicamente pentru afectiuni digestive, hepatoprotectoare, medicamente pentru afectiuni ale inimii, medicamente pentru anxietate si oboseala si medicamente pentru tratamentul ranilor.

“In ceea ce priveste comertul electronic cu medicamente OTC, legislatia este ambigua si nu mentioneaza clar daca comercializarea online se poate face prin site-ul propriu al farmaciei/drogheriei online sau prin intermediul platformelor de intermediere. La ora actuala, comertul electronic cu medicamente se desfasoara atat prin intermediul siteului propriu detinut de farmacie/drogherie, cat si prin intermediul unei platforme de intermediere.

Prin urmare, in scopul asigurarii unei interpretari corecte si unitare a cadrului normativ in materie, Consiliul Concurentei recomanda introducerea unor clarificari care sa permita farmaciei/drogheriei online sa cunoasca cu exactitate cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca in cazul comercializarii online a medicamentelor atat prin propria pagina de internet, cat si prin intermediul platformelor.”, mai arata Consiliul Concurentei.

Comercializarea suplimentelor alimentare

Suplimentele alimentare pot fi achizitionate de consumatori din farmacii si drogherii, dar si din hypermarketuri, supermarketuri, magazine naturiste/plafar, benzinarii, magazine online. Potrivit informatiilor furnizate de Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare, pe piata din Romania sunt prezenti cca. 650 de operatori (producatori, importatori, distribuitori) implicati in comercializarea suplimentelor alimentare.

Totodata, exista producatori care au pus pe piata peste 100 de produse, ceea ce reliefeaza capacitatea de diversificare a ofertei, precum si multitudinea de combinatii posibile in cadrul formulelor de produs.
Disponibilitatea si utilizarea pe scara larga a suplimentelor alimentare au facut ca aceste produse sa devina parte a regimului alimentar zilnic al populatiei, generand un nivel semnificativ de expunere a consumatorului la aceasta categorie de produse. In clasamentul suplimentelor alimentare, cele mai bine vandute 25 astfel de produse sunt utilizate pentru sustinerea sanatatii tractului digestiv si a metabolismului. Clasamentul este completat de suplimentele alimentare utilizate pentru sustinerea sanatatii sistemului genito-urinar pentru sustinerea sanatatii osteo-articulara si musculara, pentru sustinerea sanatatii sistemului nervos si pentru sustinerea sanatatii sistemului cardiovascular.

Legislatie incompleta pentru suplimentele alimentare

Existenta unei legislatii ambigue si incomplete genereaza probleme in ceea ce priveste comercializarea si publicitatea suplimentelor alimentare si conduce la o interpretare neunitara a cadrului normativ.

In luna aprilie a anului trecut, cadrul legislativ a fost completat cu Legea suplimentelor alimentare (nr. 56/2021), care prevede ca suplimentele alimentare ce au in compozitie vitamine, minerale (singulare sau combinate) sau si alte substante cu efect nutritional sau fiziologic se comercializeaza in baza certificatului de notificare emis de Ministerul Sanatatii.

Insa, legea nu se aplica suplimentelor alimentare pe baza de plante medicinale/aromatice. Acestea se comercializeaza in baza avizului emis de Institutul de Bioresurse Alimentare. Potrivit Comisiei Europene, nouasprezece state membre au adoptat norme nationale pentru reglementarea utilizarii plantelor si exista o cerere din ce in ce mai mare din partea statelor membre de a prelua astfel de proceduri, ceea ce sugereaza ca substantele vegetale utilizate in alimente pot da nastere unor efecte negative asupra sanatatii si ar merita un control mai atent si mai sistematic.

In acest context, Consiliul Concurentei sustine propunerea Institutului de Bioresurse Alimentare privind implementarea unui program de monitorizare a efectelor aferente 4 suplimentelor alimentare.

“Aceasta masura poate contribui la cresterea gradului de protectie a sanatatii publice. De asemenea, pentru ca un consumator sa poata identifica si verifica cu mai multa usurinta si rapiditate informatiile privind comercializarea legala a unui anumit supliment alimentar pe piata din Romania, Consiliul Concurentei recomanda crearea unei platforme unice dedicata suplimentelor alimentare. In plus, in contextul avertizarii publicului larg asupra riscurilor pe care le implica achizitionarea de suplimente alimentare comercializate ilegal prin internet, consumatorii pot fi incurajati sa consulte aceasta platforma inainte de achizitionarea unui supliment, in cazul in care acestia au indoieli cu privire la comercializarea legala a unui produs pe piata din Romania. Diferentele existente intre statele membre privind plantele permise, respectiv interzise in fabricarea suplimentelor alimentare, pot genera situatii in care plante interzise a se comercializa sub forma de suplimente alimentare in Romania, sa fie, totusi, puse pe piata ca urmare a aducerii lor dintr-un alt stat membru.”, mai arata Consiliul Concurentei.

Autoritatea de concurenta sustine propunerea Institutului National de Cercetare – Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare privind acordarea operatorilor romani a unei derogari de la listele negative/limitative in aceleasi conditii de siguranta alimentara.

Potrivit sursei citate, o alta posibila solutie ar fi actualizarea listei de plante, in mod periodic, pentru a se lua in considerare suplimentele alimentare astfel introduse pe piata.

Publicitatea

Pentru majoritatea pietelor de medicamente eliberate fara prescriptie medicala si pentru cea mai mare parte a brandurilor de suplimente analizate, publicitatea din domeniul audiovizualului reprezinta principala forma de promovare a acestor produse, avand ponderea cea mai mare in bugetele de marketing. In anul 2020, ponderea publicitatii la medicamente si suplimente alimentare in totalul activitatilor de publicitate a fost de 30%, in crestere fata de 23,7%, in 2018.

Cumulat, la toate posturile de televiziune monitorizate de CNA, durata medie zilnica de difuzare a spoturilor publicitare referitoare la medicamente si suplimente alimentare a fost de 45,41 de ore pe zi, inregistrand o majorare cu 35% fata de 2018.

De asemenea, in anul 2020, numarul total al spoturilor la medicamente si suplimente alimentare a fost de 3.342.946 spoturi, ceea ce reprezinta o crestere cu 36% fata de 2018. Aceasta crestere se datoreaza, in principal, evolutiei categoriei de suplimente alimentare1 , care, in perioada 2018-2020, a crescut cu 65%, pana la 1.461.548 de spoturi publicitare. In acest context, in care publicitatea are o mare influenta asupra comportamentului consumatorilor, Consiliul Concurentei recomanda realizarea unor campanii de educare si informare avand ca scop difuzarea de informatii cu privire la particularitatile suplimentelor alimentare si medicamentelor OTC.

“Aceste campanii pot fi realizate atat prin intermediul mediilor clasice de comunicare (spoturi TV cu acoperire nationala si audienta ridicata, anunturi radio, brosuri etc.), cat si prin intermediul mediului online, astfel incat informatiile sa ajunga la o parte cat mai insemnata a populatiei. 1 Respectiv produsele monitorizate de CNA: vitamine, produse de slabit, regimuri, alte produse pentru sanatate, alte medicamente.

“Consiliul Concurentei recomanda autoritatilor cu competente in domeniul suplimentelor alimentare imbunatatirea cadrului legislativ privind modul de avizare a materialelor publicitare si totodata, recomanda Ministerului Sanatatii efectuarea unei analize privind durata si frecventa optima difuzarii materialelor publicitare la medicamentele OTC si suplimentele alimentare fara a fi afectat nivelul sanatatii publice. In ceea ce priveste publicitatea la medicamente prin intermediul retelelor de socializare si al aplicatiilor mobile, la ora actuala, aceasta este interzisa de legislatia in vigoare.

Cu toate acestea, autoritatile din domeniul sanatatii au apreciat ca cerintele impuse altor forme de publicitate, cum ar fi publicitatii realizate prin intermediul canalelor de televiziune sau prin internet, sunt apte sa protejeze sanatatea publica.

“In aceste conditii, autoritatea de concurenta considera ca aceleasi conditii/conditii similare, completate cu cerinte (ca de exemplu, limitarea utilizarii functiilor interactive – butonul „like”/„dislike”, comentarii, distribuirea continutului) care sa asigure caracterul static al continutului aprobat s-ar putea aplica si in cazul retelelor de socializare sau al aplicatiilor mobile.”, se mai arata in informarea citata.

Prin urmare, Consiliul Concurentei recomanda autoritatilor cu competente in domeniul sanatatii revizuirea legislatiei privind publicitatea medicamentelor OTC in sensul definirii retelelor de socializare si aplicatiilor mobile si stabilirii unor cerinte specifice astfel incat sa poata fi utilizate aceste canale de comunicare fara a fi afectat nivelul sanatatii publice.

De asemenea, autoritatea de concurenta propune elaborarea unor reglementari clare si unitare specifice suplimentelor alimentare, care sa se aplice comunicarii destinate consumatorului si profesionistilor in domeniul sanatatii. Spre exemplu, similar medicamentelor, si in cazul suplimentelor alimentare se pot stabili reguli cu privire la formele de publicitate utilizate, informatiile pe care trebuie sa le cuprinda, formulele acceptate, interzise sau obligatorii.

In contextul pandemiei

Contextul epidemiologic SARS Cov 2 a influentat vanzarile de medicamente si suplimente alimentare, in perioada de la inceputul pandemiei, acestea inregistrand o crestere semnificativa.

Acest lucru arata interesul pacientului roman in constituirea unor stocuri de medicamente si/sau suplimente utilizate in caz de febra, dureri de cap, tuse, congestie nazala, dureri de gat.

“Astfel, in martie 2020, adica inaintea instituirii starii de urgenta si in timpul acesteia, vanzarile de medicamente Parasinus, Antinevralgic P si Nurofen Raceala si Gripa, Nurofen au fost de pana la 4 ori mai mari, iar cele de Paracetamol au fost de aproximativ 8 ori mai mari comparativ cu perioada anterioara. In ceea ce priveste suplimentele alimentare, in aceeasi perioada, martie 2020, consumatorii au achizitionat Septosol intr-o cantitate de aproximativ 6 ori mai mare si de 5 ori mai mult Decasept, fata de prima luna a anului anterior.”, mai scrie in documentul publicat de Consiliul Concurentei.

Studiul este pus in consultare publica pe site-ul Consiliului Concurentei, www.consiliulconcurentei.ro.

Partile interesate pot transmite observatii timp de 30 de zile, la adresa de email bunuri.consum@consiliulconcurentei.ro.

Etichete: medicamente fara prescriptie medicala, suplimente alimentare, OTC, Consiliul Concurentei