Ministerul Sanatatii: Plan national de preventie si depistare precoce a diabetului zaharat

Ministerul Sanatatii propune, potrivit unui proiect postat in transparenta decizionala, un plan national de preventie a diabetului zaharat, care integreaza toate activitatile de preventie si serviciile acordate pacientilor.

Nota de fundamentare – schimbari preconizate:

In titlul Legii nr. 249/2020, precum si in tot cuprinsul acestuia se utilizeaza sintagma ,,diabet’’. Avand in vedere ca in practica medicala exista doua afectiuni distincte: diabet zaharat si diabet insipid si, din cuprinsul actului normativ in discutie, se poate concluziona ca intentia de legiferare vizeaza domeniul diabetului zaharat consideram necesara inlocuirea sintagmei ,,diabet’’ cu sintagma ,,diabet zaharat’’ in tot cuprinsul actului normativ pentru claritatea normei juridice.

De asemenea, avand in vedere ca activitatile si serviciile medicale acordate pacientilor in scopul prevenirii si depistarii diabetului zaharat sunt parte integranta a:

– unor programe nationale de sanatate (Programul national de evaluare si promovare a sanatatii si educatie pentru sanatate finantat din bugetul Ministerului Sanatatii si Programul national de diabet zaharat finantat din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate);

– pachetului de servicii medicale de baza din asistenta medicala primara si asistenta medicala de specialitate clinica si paraclinica, precum si a domeniului acordarii medicamentelor si dispozitivelor medicale finantate din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;

– asistentei medicale preventive din colectivitatile de copii prescolari, scolari si studenti finantate de la bugetul de stat, de la bugetul Ministerului Sanatatii, prin transferuri la autoritatile administratiei publice locale;

– asistentei medicale comunitare finantate de la bugetul de stat, de la bugetul Ministerului Sanatatii prin transferuri la autoritatile administratiei publice locale, pentru a nu perturba mecanismele organizatorice si financiare ale sistemului de sanatate, propunem inlocuirea sintagmei ,,Program national de preventie a diabetului’’ cu sintagma ,,Plan national de preventie a diabetului zaharat’’ in scopul de a reglementa elaborarea si aprobarea unui alt instrument prin intermediul caruia sa se realizeze:

– integrarea tuturor serviciilor medicale si conexe acordate pacientilor in scopul prevenirii si depistarii precoce a diabetului zaharat;

– imbunatatirea si cresterea predictibilitatii procesului decizional, precum si cresterea eficacitatii, eficientei si transparentei fondurilor publice alocate pentru prevenirea si depistarea preoce a diabetului zaharat;

– consolidarea responsabilitatilor institutionale in derularea si finantarea interventiilor de sanatate destinate prevenirii si depistarii precoce a diabetului zaharat;

– asigurarea unei abordari unitare pentru monitorizarea pe baza unor indicatori a rezultatelor obtinute in domeniul preventiei si depistarii precoce a diabetului zaharat.

De asemenea, in conditii in care la art. 1 din Lege nr. 249/2020 este prevazut ca legea are drept obiect instituirea unor masuri pentru prevenirea si depistarea precoce a diabetului zaharat, fara ca acestea sa fie prevazute explicit in cuprinsul actului normativ sau in cadrul altor acte normative aplicabile in domeniul sanatatii, pentru a asigura claritatea normei juridice propunem definirea clara a masurilor de prevenire si depistare precoce a diabetului zaharat drept ansamblul interventiilor asupra factorilor cu efect nefavorabil sanatatii efectuate in scopul reducerii riscurilor de diabet zaharat, dizabilitate sau deces determinate de aceasta boala si care, in functie de momentul interventiei in istoria naturala a diabetului zaharat, pot fi incadrate in urmatoarele domenii:

a) preventia primordiala a diabetului zaharat este adaptarea strategiilor in faza de toleranta normala la glucoza pentru a opri aparitia factorilor de risc;

b) preventia primara inseamna totalitatea interventiilor efectuate in scopul contracararii riscului de imbolnavire prin diabet zaharat;

c) preventia secundara include strategiile care sunt realizate dupa ce diabetul zaharat a fost detectat pentru a preveni sau intarzia dezvoltarea complicatiilor cronice ale bolii;

d) preventia tertiara se realizeaza in stadiul in care s-au instalat deja complicatii, cu scopul de a preveni progresia acestora.

In cuprinsul art. 2 al Legii nr. 249/2020 este prevazut dreptul la ocrotirea sanatatii; avand in vedere ca aceasta prevedere creeaza o confuzie cu dreptul fundamental la ocrotirea sanatatii prevazut la art. 34 din Constitutia Romaniei, propunem modificarea acestui articol astfel incat acesta sa corespunda obiectului de reglementare al legii dupa cum urmeaza:

,,Art. 2. (1) Dreptul persoanelor de a beneficia de interventii pentru prevenirea si depistarea precoce a diabetului zaharat impune din partea statului roman:

– luarea unor masuri adecvate de natura a determina adoptarea si mentinerea de catre populatie a unui stil de viata sanatos si responsabil;
– luarea masurilor necesare pentru asigurarea accesului persoanelor la servicii medicale acordate in scopul depistarii precoce a diabetului zaharat;
– asigurarea cadrului normativ si institutional astfel incat orice persoana diagnosticata cu o forma de diabet zaharat sa beneficieze de servicii medicale, servicii conexe actului medical, educatie terapeutica, tratament farmacologic, dispozitive medicale si altele asemenea in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

(2) In sensul prezentei legi, prin educatie terapeutica a bolnavului cu diabet zaharat se intelege procesul de educatie gestionat de personalul care are competenta profesionala in domeniul educarii unui bolnav, a unui grup de bolnavi si/sau a familiilor acestora in sensul implicarii lor in managementul propriei boli si de a preveni complicatiile acesteia, concomitent cu mentinerea sau imbunatatirea calitatii vietii.’’
De asemenea, pentru a raspunde obiectului de reglementare prevazut la art. 1 din Legea nr. 249/2020 referitor la mentinerea unei bune stari de sanatate, propunem modificarea art. 3 astfel incat sa se asigure cadrul legislativ pentru informarea, incurajarea si sprijinirea populatiei, pentru adoptarea si mentinerea unui stil de viata sanatos si responsabil pe tot parcursul vietii prin interventii din domeniul promovarii sanatatii si educatiei pentru sanatate, desfasurate la nivel national, comunitar si individual, in concordanta cu prevederile art. 6 lit. c) din Legea nr. 95/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv prin:

1. campanii de informare-educare-comunicare;
2. programe de educatie pentru sanatate si promovare a sanatatii in comunitati;
3. dezvoltarea si implicarea comunitatilor locale;
4. pledoaria pentru sanatatea publica.

Totodata, propunem abrogarea art. 4 lit. e) deoarece, desi ,,existenta si mentinerea sanatatii sexuale’’ se integreaza conceptului de stil de viata sanatos, aceasta conditie nu influenteaza factorii de risc ai diabetului zaharat, prin urmare aceasta reglementare excede obiectului de reglementare al Legii nr. 249/2020.

Pentru punerea in aplicare a prevederilor Legii nr. 249/2020 prin modificarile efectuate la art. 8 se propune ca elaborarea Planului national de preventie a diabetului zaharat sa se realizeze de catre o comisie interministeriala constituita prin decizie a primului – ministru, in conformitate cu prevederile art. 34 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare. De asemenea, se propune ca la intalnirile comisiei sa participe si reprezenti ai Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Planul national de preventie a diabetului zaharat se va aproba prin hotarare a Guvernului, in termen de 180 de zile de la intrarea in vigoare a ordonantei Guvernului.

Conform propunerii de modificare efectuata la art. 9 alin. (1) Planul national de preventie a diabetului zaharat va cuprinde programe, proiecte si activitati care vor acoperi toate domeniile de preventie, asa cum acestea au fost definite la art. 1^1. In cadrul planului vor fi prevazute, fara a se limita la acestea, obiectivele generale si specifice, beneficiarii si participantii la interventiile adresate riscului de diabet zaharat, dizabilitate sau deces, drepturile si obligatiile acestora, activitatile si serviciile acordate de participantii la interventiile adresate riscului de diabet zaharat, dizabilitate sau deces, modalitatile si procedurile de colaborare intre participantii la realizarea interventiilor adresate riscului de diabet zaharat, dizabilitate sau deces, competentele si responsabilitatile participantilor la interventiile adresate riscului de diabet zaharat, dizabilitate sau deces, indicatorii si rezultatele asteptate pe baza carora se va realiza monitorizarea evolutiei si masurarea rezultatelor implementarii Planului national de preventie a diabetului zaharat, responsabilitatile autoritatilor si institutiilor publice cu atributii in implementarea masurilor de preventie si depistare precoce a diabetului zaharat, implicatiile bugetare si sursele de finantare a interventiilor adresate riscului de diabet zaharat, dizabilitate sau deces.

In ceea ce priveste finantarea interventiilor adresate riscului de diabet zaharat, dizabilitate sau deces din cadrul Planului national de preventie a diabetului zaharat se propune ca aceasta sa se realizeze de la bugetul de stat, prin bugetele autoritatilor si institutiilor publice cu responsabilitati in realizarea acestuia, de la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, de la bugetele locale, din donatii si sponsorizari, precum si din alte surse legal constituite. Fundamentarea sumelor necesare pentru realizarea interventiilor adresate riscului de diabet zaharat, dizabilitate sau deces, includerea acestora in bugetul de venituri si cheltuieli si executia sumelor alocate anual sunt stabilite in responsabilitatea fiecarei autoritati sau institutie implicata in implementarea Planului national de preventie a diabetului zaharat.

In ceea ce priveste (3) si alin. (4) ale art. 10 propunem abrogarea deorece prevederile acestor alineate nu sunt integrate nici in domeniul finantelor publice reglementat prin Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si nici in domeniul sanatatii reglementat prin Legea nr. 95/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

La articolul 11 alineatul (2) care reglementeaza beneficiarii finantarilor acordate in cadrul unor proiecte pentru promovarea si adoptarea unui stil de viata sanatos si responsabil de catre populatie, precum si proiecte de evaluare periodica sau continua a starii de sanatate in ceea ce priveste preventia diabetului zaharat propunem completarea listei aprobate de legiuitor cu ,,alte entitati de drept public sau privat care indeplinesc conditiile prevazute in cadrul legislatiei specifice cu privire la finantarea proiectelor din fonduri externe.’’ justificat de faptul ca, in cazul proiectelor finantate din fonduri externe categoriile de beneficiarii si conditiile pe care acestia trebuie sa le indeplineasca sunt stabilite prin specifica din domeniul respectiv. In concordanta cu acest aspect, propunem si modificarea art. 11 alin. (4) astfel incat criteriile, metodologia de eligibilitate si de aprobare a proiectelor, precum si procedura de verificare si evaluare a executarii proiectelor sa fie stabilita in conformitate cu prevederile legale aplicabile in domeniul din cadrul caruia se asigura sursa de finantare pentru implementarea proiectului, precum si abrogarea alineatelor (5) si (6).

Referitor la Registrul national de diabet zaharat si prediabet propunem punerea in acord a reglementarilor Legii nr. 249/2020 cu art. 6^1 din Legea nr. 95/2006 potrivit carora “In vederea monitorizarii principalelor domenii de interventie ale asistentei de sanatate publica pot fi elaborate registre nationale. Tipul fiecarui registru national si conditiile de organizare si functionare ale acestora se stabilesc prin hotarare a Guvernului’’ si cu art. 346^4 alin. (2) din acelasi act normativ care prevede “Sistemul DES poate face obiectul interoperabilitatii cu registrele nationale de sanatate, in conditiile legii’’. Astfel, se propune modificarea art. 14 dupa cum urmeaza:

– definirea Registrului national de diabet zaharat si prediabet drept o platforma electronica aflata in proprietatea Ministerului Sanatatii si in administrarea Institutului National de Sanatate Publica, dezvoltata in scopul de a realiza inregistrarea datelor personale si medicale ale pacientilor cu prediabet si diabet zaharat intr-o baza de date unica la national, aflata in interconexiune cu dosarul electronic de sanatate din cadrul Platformei informatice din asigurarile de sanatate;

– aprobarea conditiilor privind organizarea si functionarea Registrul national de diabet si prediabet prin hotarare a Guvernului; totodata, propunem ca aceasta hotarare sa se aprobe in termen de 180 de zile de la intrarea in vigoare a ordonantei;

– reglementarea ca prelucrarea datelor cu caracter personal si medical ale pacientilor cu prediabet si diabet zaharat in cadrul Registrului national de diabet zaharat si prediabet, se realizeaza cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European si al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE Regulamentul general privind protectia datelor, precum si a celorlalte prevederi legale in vigoare privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

– obligativitatea tuturor unitatilor prevazute la art. 30 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare de a realiza inregistrarea datelor personale si medicale ale pacientilor cu prediabet si diabet zaharat in cadrul Registrului national de diabet zaharat si prediabet, inregistrarea realizandu-se fara a fi necesar consimtamantul pacientului;

– definirea sintagmei ,,utilizarea datelor inregistrate in Registrul national de diabet zaharat si prediabet’’ in sensul colectarii, inregistrarii, organizarii, structurarii, stocarii, transmiterii catre registru, consultarii acestora de catre medici, precum si de catre Ministerul Sanatatii si Institutul National de Sanatate Publica;
– reglementarea posibilitatii de utilizare a datelor inregistrate in Registrul national de diabet zaharat si prediabet de catre Ministerul Sanatatii si Institutul National de Sanatate Publica in vederea realizarii de rapoarte, analize si evaluari statistice.

Totodata, in proiectul de act normativ se propune si abrogarea art. 15 din Legea nr. 249/2020 care reglementeaza obligativitatea furnizorilor de servicii medicale, inclusiv a celor de medicina muncii si medicina scolara, de a raporta date in Registrul national de diabet zaharat si prediabet. Aceasta propunere este justificata in conditiile in care, prin modificarea propusa la art. 14 alin. (6), a fost instituita obligatia raportarii datelor in registrul in discutie pentru toate unitatile prevazute la art. 30 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

Cu privire la operationalizarea propriu-zisa a masurilor care vor fi incluse Plan national de diabet zaharat propunem acestea sa se realizeze in conditiile prevazute in actele normative incidente domeniilor in care se inscriu masurile, motiv pentru care se propune:

– modificarea art. 17 dupa cum urmeaza: ,,Implementarea masurilor de prevenire si diagnostic precoce a diabetului zaharat incluse in Planul national de preventie a diabetului zaharat se realizeaza cu respectarea prevederilor actelor normative aplicabile domeniilor in care se inscriu masurile.’’;

– modificarea alin. (1) al art. 20 in sensul realizarii de catre medicul de familie, o data la 2 ani, a evaluarii fiecarui pacient din lista proprie cu privire la: factorii ambientali in care acesta traieste acasa si la locul de munca, regimul si igiena alimentara, stilul de viata si atitudinea fata de sanatatea proprie, starea generala de sanatate si afectiunile cu care este in evidenta, deoarce realizarea anuala acestor servicii medicala pentru toti asiguratii inscrisi pe lista medicului de familie nu este realista;

– abrogarea articolelor 18, 19, 20 alineatul (4), 22 – 26 si 35;

– modificarea art. 32 se justifica deoarece o clasificare a unitatilor administrativ – teritoriale in functie facilitatile de acces si de folosinta a salilor si a terenurilor de sport, parcurilor, pistelor de bicicleta, bazinelor de inot, dotarilor suplimentare din parcuri si spatiile publice de natura a permite efectuarea sportului si exercitiilor fizice de catre populatie in mod gratuit poate fi benefica pentru informarea publicului si pentru autoritatile locale. Criteriile de clasificare a unitatilor administrativ-teritoriale si procedura de aplicare a acestora vor fi elaborate de catre Insitutul National de Sanatate Publica si aprobate prin hotarare a Guvernului. Criteriile de clasificare vor fi stabilite prin acordarea unor culori dupa cum urmeaza:

a) rosu, daca criteriile sunt indeplinite intr-un procent de pana la 35%;
b) galben, daca criteriile sunt indeplinite intr-un procent cuprins intre 35% si 70%;
c) verde, daca criteriile sunt indeplinite intr-un procent mai mare de 70%.

Clasificarea si notarea fiecarei unitati administrativ-teritoriale se va realiza incepand cu anul 2025.
Autoritatea publica locala, in urma colaborarii cu directia de sanatate publica judeteana si a Municipiului Bucuresti si casa de asigurari de sanatate, publica anual, pe site-ul institutiei, stadiul indeplinirii criteriilor de clasificare si culoarea in care se incadreaza.

Etichete: diabet zaharat, preventie diabet zaharat, depistare precoce diabet