CSML, despre prevederile OUG 84/2024: Aduc atingere prestigiului institutiei medico-legale

Reprezentantii Consiliului Superior de Medicina Legala (CSML) transmit ca nu au fost informati oficial si nu li s-a solicitat un punct de vedere in ceea ce priveste Ordonanta 84/2024 privind circulatia pe drumurile publice, context in care anunta ca nu sunt de acord cu o serie de prevederi din cuprinsul ordonantei, despre care sustin ca ‘aduc atingere’ prestigiului institutiei medico-legale, al sistemului de probatiune judiciara, dar si unor drepturi fundamentale, constitutionale.

Astfel, potrivit unui comunicat de presa, CSML a facut urmatoarele precizari:

Referitor la punctul 7 prin care se modifica Art. 22 prin introducerea de opt noi alineate, alin. (8^1)-(8^8):

1. Alineatul 8^1 impune obligativitatea medicului, indiferent de specialitate, de a constata „ca o persoana, titulara a unui permis de conducere, aflata in evidenta sau ingrijirea sa, prezinta simptome ce pot afecta capacitatile psihologice necesare pentru a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie, este obligat sa emita bilet de trimitere, in care se mentioneaza simptomele constatate, catre o unitate psihologica autorizata de catre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii.”, fapt ce creeaza o obligatie, in sarcina personalului medical, care nu este prevazuta in curricula de pregatire profesionala a oricarui medic. Daca se doreste introducerea obligativitatii unei evaluari psihologice in vederea obtinerii/redobandirii carnetului auto (ceea din punctul nostru de vedere nu este necesar, avand in vedere faptul ca fisa de aptitudini auto contine deja o examinare psihiatrica), acest lucru se poate face fara a implica medicii, indiferent de specialitate.

2. Precizam ca medicii, din majoritatea specialitatilor medicale, nu au competenta de a evalua capacitatile psihologice de a conduce autovehicule, acesta putand fi, cel mult, atributul psihologilor, al medicilor psihiatri, care au competenta de a evalua capacitatea psihica a unei persoane, sau al comisiilor medico-legale psihiatrice, care au atributii in stabilirea prezentei competentei psihice si a discernamantului.

3. In opinia noastra, acest punct trebuie eliminat sau modificat in sensul celor de mai sus.

Referitor la punctul 11, prin care se modifica Art. 38:

1. alineatul 1 prevede obligativitatea conducatorilor autovehiculelor de a se supune testarii in vederea consumului de substante psihoactive ori a concentratiei de alcool in aerul expirat, la solicitarea politistului rutier

2. alineatul 2 prevede situatiile in care politistul rutier este obligat sa solicite conducatorilor autovehiculelor testarea; cu toate acestea, din analiza textului legislativ reiese faptul ca politistul poate solicita testarea si in alte situatii, doar ca acestea nu sunt obligatorii. Aceasta posibilitate poate duce la abuzuri, nefiind stabilite explicit situatiile in care politistul poate (fara a fi obligat) sa solicite testarea;

3. Fata de cele de mai sus, consideram ca se impune precizarea tuturor situatiilor in care va fi realizata testarea

Referitor la punctul 16, prin care se modifica Art. 88 alin. (2^1):

1. realizarea testarilor de toxicologie in afara sistemului medico-legal, in vederea stabilirii prezentei substantelor psihoactive la conducatorii auto este IMPROPRIE probatiunii judiciare, pe urmatoarele considerente:

1. testarile toxicologice in afara sistemului medico-legal se preteaza la emiterea unor buletine de analiza care sunt in pericol sa nu aiba intotdeauna girul obiectivitatii, principiu de baza al activitatii medico-legale, ceea ce deschide poarta echivocului in probatiunea judiciara;

2. este mai utila concentrarea pe cresterea capacitatii de analiza toxicologica in cadrul retelei medico-legale, astfel incat sa nu se deschida aceasta cutie a Pandorei a probatiunii judiciare;

3. in momentul de fata exista mai multe institutii de medicina legala care pot realiza analize toxicologice in vederea stabilirii prezentei substantelor psihoactive la persoana in viata, infrastructura necesara (care este in curs de modernizare), personal de specialitate si mai ales metodologii de lucru care sa permita o valoare probatorie in justitie a acestor analize. Mentionam ca analizele toxicologice la care facem referire sunt cele cantitative (care detecteaza atat substanta activa, cat si metabolitii acesteia, inclusiv concentratiile lor), si nu calitative (care detecteaza doar substanta). Determinarile cantitative sunt cele care pot fi utilizate, ulterior, pentru identificarea consecintelor clinice ale consumului de substante psihoactive, inclusiv asupra capacitatii de a conduce autovehicule. Determinarile calitative, in conditiile in care testele au valori cut-off extrem de mici, pot identifica substante aflate in cantitati infinitezimale, care nu sunt utile pentru evidentierea starii de influenta si (nu rareori) pot da reactii pozitive in situatii in care nu a existat efectiv un consum de substante psihoactive. Trebuie mentionat ca, datorita sensibilitatii extrem de mari a probelor analitice actuale, pot fi detectate substante psihoactive la niveluri mult sub cele care pot duce la efecte clinice, putand fi detectate inclusiv substante care apar in corp prin mecanism pasiv (de exemplu, inhalarea de fum de marijuana de la o alta persoana, care consuma substanta respectiva poate pozitiva un test rapid sau un test pe sange pentru cannabis/metaboliti). Unele substante psihoactive pot fi prezente in cantitati extrem de mici in alimente, aici exemplul clasic fiind macul, care contine cantitati infinitezimale de opiacee, fara niciun efect clinic, dar care pot duce la pozitivarea testelor toxicologice. Multe medicamente uzuale contin substante care pot duce la pozitivarea unor teste toxicologice, fara ca ele sa fie in concentratii apte de a duce la o afectare a capacitatii de conducere autovehicule. De exemplu, codeina, utilizata ca antitusiv in cantitati reduse, va da reactii pozitive la opiacee. Cantitatea utilizata ca antitusiv NU are efecte asupra capacitatii de a conduce autovehicule. Utilizarea prospectului medical pentru a evalua prezenta unor substante psihoactive NU este o metoda fezabila de identificare a substantelor care pot fi identificate prin testari toxicologice, deoarece acesta nu contine informatii cu privire la remanenta in organism a substantelor active farmacologic, aceasta fiind mult mai mare decat durata de timp cat medicamentele respective au efecte clinice. De exemplu, daca o substanta X are efecte clinice 4 ore (valoare trecuta in prospect), este posibil sa dea rezultate pozitive la examenul toxicologic la 8, 16, 24, sau chiar 48 de ore (functie de sensibilitatea aparatului de analiza), lucru care NU este precizat in prospect. Analizele calitative sunt ieftine, rapide si disponibile la nivelul majoritatii institutiilor medico-legale si medicale. Analizele cantitative sunt insa cele care pot avea valoare probatorie in justitie. Acestea sunt mai scumpe, necesita echipamente complexe si sunt mai putin rapide, ele fiind disponibile, in momentul de fata, doar in cateva institutii medico-legale.

4. Institutul National de Medicina legala Mina Minovici Bucuresti, Institutul de Medicina legala lasi, Institutul de Medicina legala Timisoara au echipamente functionale inca din 2004, provenind din programul Phare derulat in perioada 2004-2007, care a fost implementat sub coordonarea Ministerului Sanatatii, program prin care au fost create in Romania capacitati institutionale functionale de detectie medico-legala a substantelor toxicologice. Atat dotarile specifice cu mentenanta necesara, cat si resursele umane inalt calificate exista si se afla in folosire permanenta, acoperind solicitarile analitice la nivel national, intarzierile de moment generate de explozia numarului de cazuri fiind in curs de rezolvare, prin achizitii de echipamente de inalta performanta, specializarea personalului si prin posibilitatea de redistribuire a cazurilor atunci cand la nivelul de competenta al unei institutii medico-legale este excedata capacitatea analitica;

5. in prezent, un numar tot mai mare de institutii medico-legale (institute si servicii medico-legale) pot raspunde la toate solicitarile facute de catre organele abilitate si, avand in vedere sustinerea din partea Ministerului Sanatatii cu privire la dotarea cu aparatura inalt performanta, investigatiile toxicologice vor fi finalizate in termen de cateva zile;

6. propunerea legislativa ignora demersurile avansate, realizate de MS impreuna cu reteaua de medicina legala, de dotare cu echipamente performante de toxicologie a retelei de medicina legala, prin fonduri de la Banca Mondiala, ceea ce face ca laboratoarele nou constituite sa nu faca altceva decat sa dubleze investitiile, fara o justificare pertinenta a cheltuielilor statului;

7. realizarea de analize toxicologice calitative in laboratoare din spitale sau ale MAI va duce ca in acest domeniu specific reglementat sa existe doua categorii de buletine de analize toxicologice: unele cu valori cantitative provenind din institutiile medico-legale si altele cu valori calitative provenind din alte laboratoare. Trebuie mentionat ca existenta doar a unor buletine de analiza calitativa va impiedica calea de atac legala a solicitarii prezentei starii conducatorului auto de a se afla sub influenta substantelor psihoactive la momentul opririi in trafic de a se realiza o expertiza medico-legala toxicologica, prevazuta de legislatia specifica medico-legala care se pot efectua numai pe baza unor buletinele de analiza cantitative;

8. realizarea de analize toxicologice in laboratoare ale MAI va genera neincredere la nivel social in rezultatele obtinute, deoarece aceeasi entitate care verifica soferii in trafic va face atat analiza probelor, cat si confirmarea rezultatelor;

9. propunerea legislativa nu a facut niciun fel de analiza de impact financiar pe termen lung – pentru realizarea de analize in afara sistemului medico-legal trebuie pregatit personal de specialitate, necesita achizitii extrem de costisitoare de echipamente, dar si de kituri/reactivi, ale caror costuri, in sistemul medico-legal, sunt partial suportate si din alte surse de finantare;

10. proiectul nu ia in considerare recomandarile forurilor mondiale de toxicologie, care vizeaza crearea de centre unitare, regionale ideal, cele care asigura metoda, reproductibilitate si calitate, dar si flux continuu de analiza si implicit si costuri mai limitate – recomandare exact contrara prevederilor acestui proiect care induce o faramitare a retelei de toxicologie expertale in zeci/sute de laboratoare, facand extrem de greu de atins si mentinut dezideratele de mai sus, inclusiv trasabilitatea si respectarea prevederilor art. 188 CPP si ale art.190 alin. (11).

11. proiectul nu face vorbire despre necesitatea unitatii metodologice de analiza si implementarea de metode de analiza similare in toate aceste laboratoare, indiferent de forma lor de organizare/administrare, cu stabilirea valorilor de referinta toxicologica similare, aspect extrem de dificil/imposibil de asigurat, care, in absenta sa, va genera rezultate toxicologice neunitare, cu variabilitatea inacceptabila interlaboratoare. Prin urmare, rezultatele vor fi extrem de contestate si contestabile, fapt ce va duce la o incarcatura si mai mare pe sistemul de toxicologie, dar si costuri mult mai mari, inclusiv prin dificultati in realizarea expertizelor toxicologice.

12. precizam ca laboratoarele de toxicologie medico-legala din cadrul institutiilor de medicina legala indeplinesc standardele conforme cu cerintele SR EN ISO 9001 :2015 avand domeniul de certificare: expertize, examinari, constatari, examene de laborator si alte lucrari medico-legale asupra persoanelor in viata, cadavrelor, produselor biologice si ale corpurilor delicte, precum si efectuarea de expertize medico-legale psihiatrice si de cercetare a filiatiei, institutiile fiind auditate in scop de supraveghere anual, iar la interval de 3 ani sunt auditate pentru recertificare;

2. intr-un context mai larg, Consiliul superior de medicina legala considera ca este necesara o reevaluare a modului in care este evaluata si interpretata din punct de vedere legislativ si juridic „starea de influenta” si efectele sale asupra condusului si a conducatorilor de autovehicule, care sa plece de la urmatoarele principii generale:

1. starea de influenta NU trebuie stabilita strict pe baza prezentei unei/unor substante psihoactive in corpul persoanei, substante ce pot fi active, inactive, metabolizate complet sau partial prin metaboliti activi sau inactivi, etc.), ci pe baza unor valori cantitative cut-off, valori sub care este dovedit prin studii stiintifice unanim acceptate ca ele NU au niciun efect clinic asupra capacitatii unei persoane de a conduce autovehicule;
2. starea de influenta trebuie stabilita pe baza unei examinari medico-legale, care sa ia in considerare statutul clinic al persoanei la momentul opririi in trafic (sau cat mai aproape de acest moment) si valorile efective identificate la examenul toxicologic
3. in absenta unei confirmari, in sange, a prezentei unei substante psihoactive, in doze care pot avea efecte clinice, conducatorul de autovehicul nu ar trebui sa fie considerat a fi sub influenta acestora, iar carnetul nu ar trebui retras decat, eventual, pe o perioada limitata (12-24 ore), o reevaluare trebuind sa fie facuta apoi dupa.

“La momentul actual, nu exista la nivel national alte laboratoare de determinare medico-legala a substantelor psihotrope, ca urmare, nu se poate vorbi anticipativ de o posibila aparitie a acestora. Ca urmare, nu se poate accepta alocarea raspunderii unor astfel de analize pe baza unor viitoare (necunoscute inca) criterii de acreditare si de asemenea este imposibil de a anticipa un pret al acestor prestatii.

Avand in vedere modul de creare a retelei de toxicologie medico-legala, apreciem ca pentru laboratoarele IGPR ar fi nevoie de ani de zile si zeci de milioane de euro, de angajari masive, achizitii de echipamente cu toate implicatiile ulterioare (licitatii, contestatii) poate chiar construirea unor cladiri noi pentru a se atinge stadiul actual al retelei de toxicologie medico-legala.

Nu in ultimul rand, avand in vedere faptul ca analizele toxicologice se fac in cadrul institutiilor medico-legale, care tin de Ministerul sanatatii, orice discutii referitoare la achizitiile de echipamente ar trebuie realizate impreuna cu Ministerul sanatatii si Consiliul superior de medicina legala.”, mai transmit medicii legisti, in comunicatul de presa.

Etichete: medicina legala, OUG 84/2024, CSML