INSP: Aproape 50% dintre mamele cu depresie post-partum nu sunt diagnosticate

Depresia post-partum are un impact negativ important asupra calitatii vietii si a sanatatii in general, de regula pentru intreaga familie, cu consecinte pe termen mediu spre lung, precizeaza Institutului National de Sanatate Publica (INSP) cu prilejul ‘Saptamanii constientizarii depresiei post-partum’.

De cele mai multe ori, atat capacitatea de autoingrijire a mamei, cat si cea de ingrijire a nou-nascutului sunt partial afectate, acest aspect avand un efect negativ asupra dezvoltarii psihosomatice a copilului. Importanta preventiei prin screening si asigurarea unui bun suport psihosocial ajuta la scaderea incidentei depresiei post-partum si la o scadere a costurilor aferente tratamentului depresiei.

“Datorita adresabilitatii noilor mame catre medicii de familie, rolul acestora este unul realmente important atat in identificarea depresiei post-partum, cat si in preventia acesteia prin urmarirea evolutiei sarcinii si monitorizarea ulterioara a mamei si a copilului. Atitudinea terapeutica ideala ar trebui sa fie una individualizata, in detrimentul urmarii unui tipar strict medicamentos, o abordare integrata biopsihosociala fiind modalitatea optima de a preveni sau de a trata aceasta patologie asociata sarcinii”, arata sursa citata.

In Romania a fost instituita „Saptamana constientizarii depresiei post-partum”, incepand cu anul 2024, care va fi marcata in fiecare an cu o saptamana inainte de data de 1 octombrie, cand se celebreaza Ziua Europeana pentru Combaterea Depresiei.

Potrivit INSP, acest program are ca scop prevenirea, identificarea si gestionarea tulburarilor de sanatate mintala perinatala/postnatala, prin organizarea unor ample campanii de educare a populatiei si de promovare a metodelor de bune practici pentru cresterea gradului de constientizare, dar si pentru determinarea comunitatilor de a-si construi propriile strategii de sustinere.

Depresia post-partum (PPD) este este un cumul de modificari fizice, emotionale si comportamentale care au loc la unele femei, dupa nastere. PPD este o forma de depresie care debuteaza la doua pana la opt saptamani dupa nastere, dar se poate manifesta pana la un an dupa nasterea copilului.

“Diagnosticul depresiei post-partum se bazeaza nu numai pe perioada de timp dintre nastere si debut, ci si pe severitatea depresiei. Factorii de risc care pot contribui la aparitia acestei boli sunt de natura psihosociala, biologica si genetica, traumele din copilarie si trasaturile de personalitate ale mamei jucand, de asemenea, un rol important in aparitia simptomatologiei depresive.

Diagnosticul depresiei post-partum presupune necesitatea identificarii persoanelor aflate la risc prin screening, redirectionarea cazurilor spre serviciile de specialitate psihiatrica, alaturi de monitorizarea evolutiei si a tratamentului. Evolutia depresiei post-partum poate varia in functie de factorii biopsihosociali implicati in etiopatogeneza acesteia. Modificarile comportamentale aparute la copilul mamei diagnosticate cu depresie post-partum pun bazele unui ciclu vicios, acesta fiind predispus la a dezvolta aceeasi patologie.”, transmite INSP.

Informatii referitoare la problematica depresiei post-partum, la nivel mondial:

• Aproximativ 1 din 10 femei va dezvolta o depresie mai severa si de durata mai lunga dupa nastere;
• Aproximativ 1 din 1000 de femei dezvolta o afectiune mai grava numita psihoza post-partum;
• 1 din 10 proaspeti tati sufera de depresie in timpul anului in care se naste copilul lor;
• Metaanaliza Cartografierea prevalentei globale a depresiei in randul femeilor postpartum, 2021 a aratat ca 17,22% din populatia feminina la nivel mondial sufera de depresie postpartum;
• Prevalenta depresiei postpartum a fost de 34% in timpul pandemiei de COVID-19;
• Un studiu realizat in Romania in perioada martie-aprilie 2020 si august-septembrie 2021 a aratat o prevalenta a depresiei postpartum de 18,8%;
• 1 din 3-5 femei insarcinate sau noi mame din tarile in curs de dezvoltare prezinta o problema mintala asociata sarcinii sau nasterii, in timp ce in tarile dezvoltate acest lucru se rezuma la 1 din 10 femei;
• Se estimeaza ca aproape 50% dintre mamele cu depresie post-partum nu sunt diagnosticate de un profesionist din domeniul sanatatii;
• Unele studii sustin ca depresia post-partum poate atinge punctul maxim de risc la 4 ani dupa nastere, ceea ce face necesara monitorizarea indelungata a mamelor.

Simptomele depresiei post-partum

Simptomele depresiei post-partum sunt similare cu simptomele depresiei. Acestea includ:
• Femeia se simte trista;
• Nu se bucura de lucruri care in mod normal ii fac placere;
• Oboseala sau pierderea energiei;
• Slaba concentrare sau scaderea atentiei;
• Stima de sine si incredere in sine scazute;
• Somn perturbat, chiar si atunci cand copilul doarme;
• Modificari ale apetitului;
• Detasare de copil sau partener si chiar ganduri de a-si face rau, sau de a-si rani copilul sau partenerul;

“Recunoasterea semnelor si simptomelor de depresie post-partum ar trebui sa fie un semnal pentru cei apropiati ca este nevoie sa se adreseze unui cadru medical pentru a primi ajutorul de care este nevoie.”, mai precizeaza INSP.

Cum se poate interveni?

Potrivit sursei citate, psihoeducatia pentru a dezvolta strategii de coping pozitive, a gestiona stresul si a construi retele de sustinere poate fi de ajutor in protejarea impotriva depresiei post-partum. Aceasta implica invatarea si intelegerea sanatatii mintale si bunastarii. Este important ca femeia sa aiba un sistem de asistenta acasa pentru a-si ingriji sanatatea mintala, implicarea partenerului, a prietenilor si familiei fiind esentiale.

“Pentru femeile aflate la risc, cum ar fi antecedente personale sau familiale de depresie, venituri mici, violenta in relatia cu partenerul, o sarcina nedorita sau evenimente de viata stresante curente, exista o serie de interventii de consiliere – cum ar fi terapia cognitiv-comportamentala si terapia interpersonala – care s-au dovedit a fi eficiente in prevenirea depresiei post-partum sau perinatale.”, se mai arata in comunicatul INSP.

Sloganul activitatii de informare in Saptamana constientizarii depresiei post-partum, este: „Bucuria de a fi mama este unica, nu lasa depresia post-partum sa o intunece!”

Scopul activitatii de informare este cresterea nivelului de informare si constientizare a gravidelor si mamelor, privind problematica depresiei post-partum.

Astfel, la nivel judetean se vor organiza evenimente de informare despre problematica depresiei post-partum si de constientizare a necesitatii realizarii unui management adecvat al acesteia. Ministerul Sanatatii asigura finantarea si coordonarea organizarii activitatii de informare.

Etichete: depresia post-partum, simptome depresia post-partum, diagnosticare depresie post-partum, INSP