“E-pacientul” – inceputul medicinii participative

Dupa impactul pe care articolul “Medicii de familie in sprijinul diagnosticienilor online” realizat de redactia FormareMedicala.ro (care evidentiaza efectul pe care utilizarea internetului il are asupra auto-“diagnosticarii”) l-a avut asupra comunitatii medicale, va prezentam un alt studiu realizat de site-ul MobiHealthNews.com, care evidentiaza o noua tendinta in comportamentul pacientilor.

Este vorba despre schimbarile ce au loc in jurul conceptului de auto-“diagnosticare” (“self-diagnosis”) – “35% dintre americanii adulti au cautat pe internet informatii despre posibilele boli pe care ei sau familia lor le-ar putea avea”. Evolutia acestui concept este favorizata de faptul ca datorita dispozitivelor digitale la care pacientii au acces, acestia sunt in masura acum sa ia decizii personalizate in ceea ce priveste propria stare de sanatate. Astfel, auto-“diagnosticarea” devine o forma de “medicina participativa”, in care relatia medic-pacient capata alte valente, trend observat si in Romania, datorita accesului la internet tot mai raspandit in randul populatiei.

Monitorizeaza sanatatii cu ajutorul dispozitivelor digitale

Conform Susannah Fox, Associate Director or Digital Strategy la Pew American Life Project, in urma unui studiu realizat recent a descoperit ca 7/10 americani adulti isi monitorizeaza simptomele si le verifica in mediul online, dintre acestia 21% afirmand ca folosesc dispozitive digitale pentru a-si urmari starea de sanatate sau conditia fizica.

Aceste dispozitive sunt folosite fie pentru monitorizarea unei afectiuni cunoscute, fie pentru monitorizarea unor simptome care ar putea indica o anumita boala. “Exista numeroase persoane care se confrunta cu simptome confuze, care banuiesc ca au alergii alimentare sau care considera ca erodarea starii de sanatate este o reactie la stilul de viata pe care il au si atunci folosesc aceste dispozitive pentru a-si da seama ce le face rau si ce pot imbunatati.”, a mai precizat reprezentantul Pew American Life Project.

Raluca Zoitanu, medic de familie, atrage atentia asupra riscurilor pe care le aduce aceasta monitorizare, “sunt multe cazuri in care rezultatele monitorizarii realizate de catre pacient sunt eronate. De exemplu, tensiunea se masoara stand in picioare sau fara a duce bratul la nivelul inimii sau pur si simplu aparatele au bateriile consumate. Aceste erori conduc la ingrijorare sau relaxare nejustificata a pacientului si acesta fie ajunge panicat in cabinetul medicului, fie ignora sa mearga la controalele perioadice, crezand ca totul este in regula”. 

Dispozitivele digitale duc la personalizarea fenomenului auto-“diagnosticare”

Exista numeroase dispozitive de monitorizare a starii de sanatate sau a conditiei fizice, disponibile mai ales pe telefoanele de tip smartphone. Conform lui Walter De Brouwer, CEO Scanadu – aceste dispozitive vor contribui la amplificarea fenomenului de auto-“diagnosticare” si il vor personaliza. Conform studiilor, in special bolnavii cardiaci sunt cei care folosesc aceste aparate si aplicatii pentru a-si monitoriza pulsul si alti factori indicatori pentru starea de sanatate.

In acelasi timp, dr. Roni Zeiger, Former Google Chief Health Strategist, apreciaza ca scepticismul medicilor fata de initiativa pacientului de a-si monitoriza singur simptomele si de a-i da indicii despre bolile pe care le banuieste ar trebui inlocuit cu o atitudine proactiva, in care indiciile oferite de pacient sa fie folosite eficient pentru conturarea unui tablou clinic complex, astfel incat sa nu fie ratate aspecte importante. Exista in schimb, si aspecte negative ale acestui fenomen, dintre care cel mai important este “cybercondria” – manifestata prin faptul ca pacientii care isi monitorizeaza singuri simptomele si le compara cu informatiile din mediul online ajung sa se convinga ca sufera de o afectiune pe care nu o au.

Auto- “diagnosticarea” – inceputul medicinii participative

Dincolo de efectele negative pe care fenomenul de auto-“diagnosticare” le poate avea, acesta reprezinta si un mare avantaj, atat pentru pacienti, cat si pentru medici. Pacientii devin mult mai constienti de ceea ce li se intampla, aduna date importante despre starea lor de sanatate si au acces la informatii specializate. Din acest fenomen ia nastere conceptul de “e-pacient”, dupa cum afirma Hugo Campos – cel care a initiat formarea unei astfel de comunitati.

“Prinde contur o noua forma de parteneriat intre medici si pacienti, deoarece amandoi sunt in cautare de informatii.” In aceasta privinta Raluca Zoitanu apreciaza ca “este benefic faptul ca pacientul se convinge singur de impactul pe care stilul de viata il are asupra starii sale de sanatate. Cu siguranta sfatul medicului de a nu mai consuma alimente grase sau de a face miscare zilnic poate fi usor ignorat daca pacientul nu observa el insusi ca aceste sfaturi au o reala importanta in tratament si nu sunt facultative, asa cum le considera cei mai multi.”

Acesti “e-pacienti” sunt promotorii medicinii participative, care in viziunea societatii este definita drept “o miscare in care comunitati de pacienti trec de la statutul de simplu pacient la cel de persoana direct responsabila pentru sanatatea sa – un partener valoros pentru medicul de familie”, dupa cum afirma Hugo Campos.  

Adoptand aceasta conduita, pacientul constientizeaza ca nu medicul de familie este cel care poate avea control asupra sanatatii sale, ci el insusi, prin decizii de rutina: cat si cand se odihneste, ce mananca, ce vicii are – iar tehnologia le permite sa monitorizeze organizat efectele pe care aceste decizii le au. Aceasta forma de “tracking” a starii de sanatate ii ajuta pe pacienti sa isi schimbe stilul de viata, sa identifice modalitati de a-si imbunatati starea de sanatate – in functie de observatiile pe care le obtin si sa monitorizeze in timp real rezultatele. Astfel pacientii sunt motivati sa aiba grija de propria sanatate si sa se evalueze corect.

Cea mai mare provocare ce deriva din proliferarea conceptelor de auto-“diagnosticare”, “medicina participativa”, respectiv “e-pacient” este reprezentata de faptul ca pentru ca noul parteneriat medic-pacient sa functioneze corect “medicii trebuie sa aiba incredere in pacienti, iar pacientii trebuie sa aiba incredere in ei insisi”, dupa cum precizeaza Hugo Campos.