Educatie pacienti: Prof. dr. Constantin Marica: “Tuberculoza este o boala a saraciei”
In aceasta sectiune gasiti informatii adresate exclusiv medicilor de familie, pentru a facilita comunicarea cu pacientii, in contextul celor mai frecvente boli care sunt reclamate in cabinetul medicului de familie. Informatia oferita de www.formaremedicala.ro este menita sa imbunatateasca, nu sa inlocuiasca relatia dintre un pacient si medicul sau.
Prof. dr. Constantin Marica: “Tuberculoza este o boala a saraciei”
Citeste mai mult: https://www.formaremedicala.ro/educatie-pacienti/prof-dr-constantin-marica-tuberculoza-este-o-boala-a-saraciei/
Prof. dr. Constantin Marica, vicepresedintele Societatii Romane de Pneumologie, coordonator Sectiunea de Tuberculoza din cadrul SRP, expert OMS in TB-MDR, coordonatorul stiintific al simpozionului vorbeste despre situatia ingrijoratoare din Romania, in ceea ce priveste incidenta tuberculozei.
Un interviu acordat in exclusivitate Houston NPA in cadrul simpozionului national cu participare internationala Patologia respiratorie in practica medicala curenta, organizat de Spitalul de Pneumoftiziologie “Tudor Vladimirescu” si compania de comunicare medicala Houston NPA, sub egida Societatii Romane de Pneumologie (Targu-Jiu, 25-27 aprilie 2013).
Houston NPA: Cum sta Romania in ceea ce priveste controlul tuberculozei si de ce mai are nevoie sistemul sanitar pentru a eradica aceasta epidemie?
Prof. dr. Constantin Marica: As incepe cu sfarsitul. De ce are nevoie sistemul sanitar? De bani. De cat mai multi bani, de ridicarea venitului socio-economic, de cresterea nivelului de trai al populatiei, pentru ca tuberculoza este asociata in cele mai multe cazuri cu o boala a saraciei. Pe de alta parte, Romania se afla pe primul loc in Uniunea Europeana, avand un numar foarte mare de cazuri de tuberculoza: ca incidenta, avem 90 la 100.000 de locuitori, pe cand celelalte tari din Uniunea Europeana ating 20-25 la 100.000 de locuitori. Suntem pe primul loc in UE la incidenta si pe locul 4 in regiunea Europa a OMS, dupa Kazahstan, Kirghizstan si Republica Moldova si urmati de Estonia, Letonia si Rusia.
Totusi, programul national de lupta impotriva tuberculozei a realizat niste succese deosebite: o scadere de peste 46% din 2002 si pana acum, dar trebuie sa nu se uite faptul ca am pornit de foarte de sus. Am pornit de la 142 de cazuri la 100.000 de locuitori si am ajuns pana la 82-90 de cazuri la 100.000 de locuitori. Deci s-au realizat niste progrese, dar s-a pornit de la o incidenta foarte mare. De aceea, sunt aceste diferente spectaculoase intre noi si tarile din Uniunea Europene, dar speram sa le reducem in curind, cu ajutorul Ministerului Sanatatii si al statului, pentru ca ne trebuie neaparat metode de diagnostic rapid in tuberculoza, pentru a nu astepta o luna jumatate-doua pentru a incepe o terapie eficienta si, pe de alta parte, din cauza faptului ca sunt tot mai dese cazurile de chimiorezistenta, ne trebuie un diagnostic special pentru aceasta boala.
Pe langa diagnosticul acesta rapid, ne trebuie un tratament eficient, special pentru acest tip de boala, pe care noi nu il avem actualmente, pentru ca el costa foarte multi bani si nu este realizat in tara, trebuie sa il importam si, in conditiile acestea, 24 de luni, cat ar trebui sa dureze o terapie pentru tuberculoza chimiorezistenta, costul ar fi in jur de 200-300.000 de euro pentru un singur bolnav.
Houston NPA: Se vorbea la un moment dat de o finantare care ar urma sa vina din partea Fondului Global.
Prof. dr. Constantin Marica: Da, avem niste promisiuni ferme pe care ni le-au reiterat la intalnirea care a avut loc de curand: acum trei saptamani, la intalnirea organizata de catre Ambasada Americii si de Fondul Global. Reprezentantul pentru Europa al Fondului Global ne-a garantat ca va incepe in lunile mai-iunie inca un proiect DOT+ la nivelul Centrului de Excelenta de la Institutul „Marius Nasta” din Bucuresti cu o cohorta de peste 200 de bolnavi pe durata de trei ani de zile. Ne vor acorda sprijinul logistic: medicamentele pentru acesti bolnavi, dar va trebui sa vada si o similitudine a comportarii in cazul decidentilor. Deci ar trebui ca si statul, Ministerul Sanatatii sa contribuie si ei cu o anumita suma pentru a vedea ca exista intelegere, ca exista solicitudine si ca exista dorinta de a face ceva.
Houston NPA: Si vor veni acesti bani de la Ministerul Sanatatii?
Prof. dr. Constantin Marica: Sunt convins ca vor veni pentru ca acordarea acestei noi transe in cadrul proiectului DOT+ este legata tocmai de acesti bani pe care ar trebui sa ii dea Ministerul Sanatatii: o mica parte, bineinteles, care trebuie sa asigure solicitudinea.
Houston NPA: Ar trebui lucrat, de asemenea, si la relatia cu pacientii, astfel incat acestia sa isi asume responsabilitatea fata de propriul tratament. Sunt cazuri in care acestia nu se mai prezinta la tratament sau pleaca din tara si risca sa imbolnaveasca alti oameni. Ce s-ar putea face, la nivel legislativ?
Prof. dr. Constantin Marica: Am incercat foarte multe. Chiar la nivelul Ambasadei Americane am discutat acest lucru. Erau reprezentanti de la Uniunea Europeana, de la Fortele NATO si ni s-a spus ca, datorita legilor din Uniunea Europeana, nu ai voie sa ingradesti deloc libera circulatie a persoanei. Si nimeni nu stie daca bolnavul respectiv are TB-MDR si pleaca in Suedia sau in Franta sau in Norvegia sau chiar in SUA. Posibilitatile de a-i descuraja sunt foarte limitate.
Acum un an de zile am vorbit cu reprezentanti de la Ministerul de Interne, de la Ministerul Muncii si de la Ministerul Sanatatii si am incercat sa gasim o solutie pentru a limita acest aflux al bolnavilor de tuberculoza catre celelalte tari. Ei pleaca in cautare de lucru: lucreaza la negru prin Spania, prin Italia, prin Germania. Din pacate, nu avem documentele legale necesare si nici mecanismele legislative ca sa-i tinem in tara. Putem doar sa crestem educatia sanitara a acestor pacienti pentru a-i indemna pe ei insisi sa nu plece din tara si sa isi urmeze terapia.
Houston NPA: Cum putem face asta? Exista programe speciale de educatie sanitara?
Prof. dr. Constantin Marica: Exista programe de educatie sanitara. Unul dintre ele a fost descris astazi de un coleg de la Calarasi, care a deschis un centru, in colaborare cu o fundatie din strainatate, un centru DOT adresat persoanelor foarte sarace, de venituri foarte modeste, in special populatiei rrome unde tuberculoza este in crestere deosebita. Dar aceste initiative sunt rarisime in tara, pentru ca proiectele au inceput sa dispara din ce in ce mai mult, iar modalitatea de a sustine din banii nostri, adica din banii guvernului, ai Ministerului Sanatatii este incerta.
Material realizat de Houston NPA
Autor: Elena Gherasim
0 Comentarii