Asocierea intre boala vasculara periferica si diferenta intre valorile tensiunii arteriale sistolice masurata la ambele brate

Boala vasculara periferica  reprezinta un factor de risc important pentru mortalitatea de cauza cardiovasculara. Identificarea bolii vasculare periferice este dificila, deoarece cele mai multe cazuri nu au manifestari clinice. Standardul de aur in diagnosticul bolii este reprezentat de o scadere a indicelui glezna-brat, masurat in repaus sau dupa un test de efort.

 Acest articol este sponsorizat de:

Insa aceasta metoda necesita timp, experienta si pregatire, nefiind astfel utilizata de majoritatea medicilor de familie in cadrul monitorizarii pacientilor hipertensivi. Importanta identificarii precoce a bolii vasculare periferice este data de posibilitatea de reducere a mortalitatii prin stoparea fumatului, scaderea tensiunii arteriale sau terapiei cu statine.

Studiile anterioare au evidentiat o legatura intre o diferenta de 10-15mmHg sau mai mare a valorii tensiunii arteriale sistolice masurate la ambele brate si boala vasculara periferica, atribuita stenozei subclaviei sau placilor aterosclerotice. Noul ghid clinic NICE din Marea Britanie pentru hipertensiune mentioneaza ca o diferenta mai mica de 10mmHg poate fi considerata normala, insa o diferenta mai mare de 20mmHg a tensiunii arteriale sistolice masurata la nivelul ambelor brate este neobisnuita, apare la mai putin de 4% dintre pacienti si este de obicei asociata cu o boala vasculara.

Autorii metaanalizei “Association of a difference in systolic blood pressure between arms with vascular disease and mortality” (Asocierea unei diferente intre tensiunile arteriale sistolice intre brate cu boala vasculara si mortalitatea), publicata in revista Lancet in luna ianuarie 2012, si-au propus sa cerceteze daca exista o asociere intre aceasta diferenta a valorilor tensiunii arteriale sistolice, boala vasculara periferica sau centrala si mortalitate.

Ca metoda, autorii au analizat studiile existente pana in luna iulie 2011 in bazele de date Medline, Embase, Cumulative Index to Nursing and Allied Health Literature, Cochrane si Medline in Process. Criteriile de cautare au fost studiile legate de diferenta intre valorile tensiunii arteriale sistolice masurata la nivelul ambelor brate, stenoza arterei subclavie, boala vasculara periferica, boala cerebrovasculara, boala cardiovasculara si supravietuire.

Au fost identificate 28 de studii eligibile, dintre care 20 au fost incluse in metaanaliza. In studiile non-invazive s-a observat o asociere a diferentei intre valorile tensiunii arteriale sistolice masurata la ambele brate de 15mmHg cu boala vasculara periferica (noua cohorte, RR 2,5), boala cerebrovasculara preexistenta (cinci cohorte, RR 1,6), mortalitate cardiovasculara ridicata (patru cohorte, HR 1,7) si mortalitate din orice cauza (HR 1,6). Diferenta intre tensiunea arteriala sistolica de 10mmHg sau mai mare a fost asociata cu boala vasculara periferica (cinci studii, RR 2,4).

Cinci studii invazive in care a fost folosita angiografia au aratat o diferenta medie de 36,9mmHg intre valorile tensiunii arteriale sistolice masurata la ambele brate, in prezenta confirmata a stenozei arterei subclavie cu o ocluzie mai mare de 50%. Valoarea mai mica a tensiunii arteriale sistolice a fost intalnita in bratul cu stenoza. In aceste studii, a existat o asociere puternica a diferentei de 10mmHg sau mai mare a tensiunii arteriale sistolice masurata la ambele brate cu stenoza arterei subclavie (RR 8,8).

Autorii metaanalizei, Dr. Christopher E. Clark (Univeristatea din Exeter, Marea Britanie) si colegii sai, au oferit urmatoarea interpretare a rezultatelor: o diferenta a valorilor tensiunii arteriale sistolice masurata la nivelul ambelor brate de 10mmHg sau mai mare, sau de 15mmHg sau mai mare, poate fi utila in identificarea pacientilor care necesita o evaluarea vasculara suplimentara. O diferenta de 15mmHg sau mai mare poate indica prezenta unei boli cardiovasculare si risc crescut de deces.

Acest articol este sponsorizat de: