Cancerul pulmonar devine tot mai invizibil in contextul pandemiei | Multe cazuri raman nediagnosticate

Federatia Asociatiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Societatea Nationala de Medicina Familiei (SNMF) si Fundatia Renasterea, cu sprijinul MSD Romania lanseaza o initiativa menita sa traga un semnal de alarma cu privire la simptomele cancerului pulmonar.

Cancerul pulmonar se situeaza pe primul loc in Romania in randul barbatilor, atat ca numar de cazuri nou diagnosticate, cat si ca numar de decese inregistrate, si devine o cauza frecventa de mortalitate prin cancer si in randul femeilor.

Astfel, pentru anul 2020, estimarile Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene prezinta cancerul pulmonar ca fiind cea mai frecventa cauza de deces prin cancer in Romania, afectand cel mai mult segmentul de varsta 45-65 de ani si contribuind cu circa un sfert (24,2%) din totalul deceselor prin cancer, se precizeaza intr-un comunicat al SNMF remis Formare Medicale.

Ca urmare, Federatia Asociatiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Societatea Nationala de Medicina Familiei (SNMF) si Fundatia Renasterea, cu sprijinul MSD Romania, si-au unit fortele de Ziua Mondiala de Lupta Impotriva Cancerului pentru a creste gradul de constientizare privind simptomele cancerului pulmonar in randul populatiei la risc si importanta diagnosticului cat mai precoce al bolii.

Organizatiile implicate doresc sa atraga atentia asupra faptului ca o tuse persistenta ar putea fi un semn al cancerului pulmonar si nu doar un simptom pentru COVID-19. Astfel, specialistii se tem ca persoanele care prezinta o tuse persistenta pot presupune ca este legata de COVID-19 si nu se investigheaza suplimentar, cand de fapt ar putea fi un semn al unui cancer pulmonar.

“O tuse persistenta care dureaza trei saptamani sau mai mult, care se modifica sau se inrautateste, chiar si atunci cand a fost urmat un tratament, poate fi un simptom al cancerului pulmonar si de aceea nu trebuie ignorata”, scrie in comunicatul citat.

Cancerul pulmonar, un inamic silentios

Prin initiativa “Tusea poate scoate cancerul pulmonar de pe silentios” se doreste o mai buna si mai larga constientizare a simptomelor cancerului pulmonar in randul populatiei. Aceasta are ca principal scop indemnarea persoanelor aflate la risc sa-si faca o programare la medicul de familie, mai ales daca au simptome, pentru a fi evaluate adecvat.

Populatia aflata la risc de imbolnavire este reprezentata de persoanele cu varsta de peste 45 de ani, fumatori, persoanele expuse la anumiti factori poluanti din mediu, precum azbestul, dar si cei cu un istoric de cancer in familie. In general, barbatii au fost mai predispusi la cancer pulmonar pe seama frecventei mai mari a obiceiului fumatului in randul lor, dar raspandirea acestui obicei la femei a diminuat diferentele dintre sexe, iar acum cancerul pulmonar este printre cele mai frecvente tipuri de cancer si in randul femeilor.

Conform estimarilor pe anul 2020, la 2 din 10 pacienti din segmentul de varsta 45-64 de ani cu diagnostic de cancer este vorba de un cancer pulmonar, iar la cei de peste 64 ani tumorile pulmonare sunt responsabile pentru circa 1,6 din 10 malignitati nou-depistate.

Insa, cu cat se actioneaza mai rapid si diagnosticul se pune mai devreme, cu atat optiunile de tratament aflate in zilele noastre la indemana medicilor specialisti pot da rezultate mai bune, iar sansele de supravietuire sunt mai mari.

“Cancerul pulmonar este de cele mai multe ori un inamic silentios. Frica de diagnostic, ingrijorarea fata de costul tratamentului, frica de operatie, stigma si preconceptia ca orice cancer pulmonar inseamna inevitabil moarte rapida ii determina sa amane prezentarea la medic, astfel incat boala este descoperita de cele mai multe ori intr-un stadiu avansat. Peste aceste bariere subiective s-a suprapus si epidemia de COVID-19. Simptomele infectiei cu noul coronavirus sunt, pana la un punct, extrem de asemanatoare celor de cancer pulmonar, astfel ca pacientii au avut un motiv in plus sa evite sa mearga la medicul de familie, fiindu-le teama ca vor fi diagnosticati pozitiv la infectia cu acest virus“, a declarat Dr. Dina Mergeani, presedintele Societatii Nationale de Medicina Familiei (SNMF).
Pandemia a condus la perturbari semnificative in accesarea serviciilor medicale de specialitate

“Operatiile amanate sau chiar anulate, imposibilitatea continuarii tratamentelor, schimbarea schemelor de tratament sau stresul cauzat de toate acestea, sunt doar cateva dintre modurile in care pandemia de coronavirus a afectat pacientii oncologici, toate cu efecte extrem de grave asupra sanatatii lor mentale si fizice. Este bine cunoscut faptul ca un cancer depistat in stadii incipiente are sanse de vindecare de peste 80%, in conditiile in care exista posibilitatea unui screening preventiv. Or, in aceasta perioada de pandemie COVID-19, accesul la investigatii a fost ingreunat. Este foarte important ca in acest context si pentru cresterea ratelor de supravietuire in afectiunile oncologice, preventia si accesul la servicii medicale de diagnostic sa devina o prioritate!“, a declarat Mihaela Geoana, presedintele Fundatiei Renasterea, in comunicatul transmis de SNMF.

Din pacate, pe langa partea de diagnosticare, a fost afectata in perioada pandemiei si furnizarea de servicii spitalicesti in sectiile de oncologie clinica. Analiza datelor oficiale disponibile privind morbiditatea spitalizata arata faptul ca rata internarilor a scazut dramatic pe masura instalarii pandemiei.

Daca in anul 2019 media cazurilor spitalizate trimestrial in sectiile de oncologie clinica era in jur de 16,7 mii externari pe trimestru, in trimestrele 2 si 3 ale lui 2020 s-a redus dramatic numarul externarilor, cu 49% si respectiv 38% fata de media trimestriala din 2019 (8,5 si respectiv 10,2 mii externari). Recuperare partiala a accesului la serviciile spitalicesti s-a produs in trimestrul 3 din 2020, insa nu s-a mentinut ca atare in ultimul trimestru al anului cand s-a inregistrat un volum de externari de circa 9 mii de pacienti.

“Din pacate, asa cum o stiam deja din sondajele si datele stranse de noi anul trecut de la pacienti, si cum o confirma acum si datele oficiale, pandemia a avut implicatii majore asupra diagnosticului si tratamentului pacientilor oncologici. De aceea, in 2021 solicitam autoritatilor sa faca o prioritate din a asigura acces la diagnosticarea precoce, tratamentul si monitorizarea clinica a bolnavilor de cancer, inclusiv prin adoptarea pe scara mai larga a unor solutii tehnologice care sa permita furnizarea unor servicii medicale la distanta (telemedicina, monitorizarea la distanta a unor parametri medicali etc.). In ceea ce priveste diagnosticarea cancerului pulmonar, este imperios necesara o interventie pentru cresterea accesului la bronhoscopii, extrem de limitat in aceasta perioada”, a declarat si Cezar Irimia, presedintele Federatiei Asociatiilor Bolnavilor de Cancer.

In aceste conditii, nu exista nicio indoiala ca pacientii cu cancer pulmonar sunt o populatie extrem de vulnerabila, atunci cand vine vorba de COVID-19. Nu in ultimul rand, merita adaugat cat de importanta este monitorizarea bolii pe care registrele populationale de cancer o deruleaza in mai toate tarile Europene si rolul lor in cunoasterea epidemiologiei bolii canceroase in general, dar nu numai. Din pacate, registrele nationale de cancer fiind in Romania inca la stadiul de deziderat.

“Cifrele prezentate arata vulnerabilitatea pacientilor cu cancer pulmonar in timpul acestei pandemii, cat si nevoia critica de a continua sa crestem nivelul de cunostinte despre cancer si de a imbunatati accesul la investigatii de diagnostic si la tratament. In lipsa acestui acces, exista ingrijorarea ca progresul inregistrat in ultimul deceniu in lupta impotriva cancerului, prin introducerea in practica clinica a tratamentelor inovatoare, inclusiv in cancerul pulmonar, ar putea fi incetinit semnificativ. Din acest motiv, diagnosticarea precoce si accesul la tratament trebuie sa reprezinte o prioritate. Incurajam populatia la risc sa acorde atentie simptomelor cancerului pulmonar si sa nu amane programarea la medic. De asemenea, pentru pacientii cu suspiciune de cancer este nevoie de onco-planificare pentru ca acestia sa urmeze parcursul spre tratament intr-un timp cat mai scurt cu putinta, prin implicarea unor noi resurse in sistemul de sanatate, precum reteaua de navigatori de pacienti.”, a adaugat si Kostas Papagiannis, director general al MSD Romania, potrivit sursei citate.

Etichete: cancerul pulmonar, diagnosticare cancerul pulmonar, tratament cancerul pulmonar, semne cancerul pulmonar