Care sunt cele mai frecvente boli in cazul programelor zilnice atipice?

Conform dr. Francis Levi, care conduce unitatea Ritmuri biologice si Cancere de la INSERM’ atunci cand sistemul circadian este perturbat si nu mai functioneaza coordonat, creste riscul de aparitie a cancerului, a bolilor cardiovasculare sau a celor infectioase’.

Ciclurile circadiene, cu o durata medie de 24 de ore, sunt determinate de ceasuri biologice aflate in fiecare celula, actionate de circa 15 gene, conduse de un dirijor, un ‘pacemaker’ situat in creier si care programeaza alternanta stare de veghe/somn, temperatura sau secretia mai multor hormoni.

Care sunt cele mai frecvente boli in cazul programelor zilnice atipice?

In 2010, Agentia internationala de cercetari in domeniul cancerului de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a clasificat lucrul in timpul noptii, ca ‘probabil cancerigen’.

Cancerul la san este mentionat cel mai des in studiile epidemiologice ca prezentand un risc aproape de doua ori mai mare in cazul programelor zilnice atipice, cum ar fi lucrul noaptea, dar dr Levi adauga si o crestere a riscului de cancer de prostata, endometru si colon.

Dereglarea poate favoriza si obezitatea sau diabetul si chiar grabi imbatranirea, potrivit unui studiu realizat pe soareci de cercetatori de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), care au analizat rolul cheie al unei gene numite SIRT1 in acest proces.

Cronoterapia – administrarea de medicamente respectand orarul natural al organismului

Cercetarile au dus la aparitia unei noi metode de tratament, cronoterapia. Ea consta in administrarea de medicamente respectand orarul natural al organismului, pentru a le imbunatati eficienta si a micsora efectele nedorite.

Lucrand pe modele animale, cercetatorii de la INSERM au aratat in 2010 ca se poate incetini avansarea unui cancer de pancreas intarind sistemul circadian, mai ales prin mese programate. Ei au inhibat astfel cateva functii moleculare ‘vinovate’ de proliferarea celulelor canceroase. Cum sistemul circadian controleaza si sistemul de diviziune celulara, cercetatorii au incercat sa afle in ce moment critic al zilei ar trebuie administrate medicamentele pentru a fi cat mai eficiente si cat mai putin nocive, dezvoltand astfel cronoterapia.

‘Am descoperit astfel ca anticancerigenul fluoruracil este de cinci ori mai putin toxic cand este administrat noaptea, la ora patru, decat la ora patru dupa-amiaza’, afirma dr Levi, care recurge la cronoterapie in tratarea a circa 3.000 de pacienti aflati din anii 1990 in evidenta spitalului Paul-Brousse din Villejuif – 85% dintre acestia sunt tratati la domiciliu. Bolnavii au o pompa programabila care administreaza automat medicamentele la orele stabilite de echipa medicala, in functie de profilul ‘cronobiologic’ al pacientilor.

La cronoterapie se recurge, mai discret insa, in unele tari (Statele Unite, Canada, Japonia, China, Italia, Belgia, Portugalia) pentru tratarea pacientilor bolnavi de cancer, dar si de depresie si tulburari bipolare, incheie lefigaro.fr.