Conflictul cariera-viata personala poate afecta major medicii

Orele prelungite la cabinet sau in spital, numarul garzilor efectuate precum si un interes major acordat vietii profesionale in defavoarea vietii personale sunt factori cu care se confrunta o mare parte dintre medici. Diferite studii au analizat care sunt cauzele esentiale care determina un dezechilibru intre viata profesionala si cea personala in cazul medicilor si cu ce afectiuni se pot confrunta medicii din cauza acestui conflict.

Depresie din cauza dezechilibrului viata profesionala-personala

Un studiu publicat in Journal of General Medicine a analizat impactul pe care il are conflictul cariera-relatie personala asupra medicilor din SUA si a partenerilor lor.

Studiul a analizat 89.831 de doctori din SUA de diferite specializari. Autorii studiului au analizat factori precum epuizarea prin munca, calitatea vietii, depresia.

In acelasi timp, au fost analizate satisfactie prin munca, echilibrul intre munca-viata personala, relatiile personale, cazurile de conflicte munca-viata personala.

Medicii implicati in studiu au afirmat ca au conflicte in viata personala din cauza orelor extra petrecute la serviciu. Conflictul munca-viata personala a fost experimentat de 44,3% dintre medici.

Conflictele personale au avut un impact direct cauzand chiar depresie in randul medicilor.

Femeile doctor sunt mai predispuse sa fie afectate de conflictul cariera-familie

Un alt studiu (abstract publicat in www.pubMed.gov ) a avut ca participanti doctori chirurgi din SUA si a analizat conflictul munca-viata personala in functie de sexul participantilor.

Autorii studiului au analizat factori ca epuizarea prin munca si gradul de satisfactie personala.

La studiu au raspuns 1043 de femei chirurg si 6815 barbati chirurg. Femeile chirurg erau mai tinere decat barbatii, iar femeile casatorite, divortate sau cu copii erau intr-un numar mai mic decat barbatii cu acelasi statut.

Nu a existat insa nici o diferenta in privinta numarului orelor de munca, a turelor de noapte lucrate sau a garzilor lucrate.

Femeile au fost intr-un numar mai mare decat barbatii care au considerat ca viata profesionala le-a fost afectata odata ce au avut copii (57,3%), precizand ca au avut un conflict personal din cauza carierei (56,2%) si ca au experimentat conflicte munca-viata personala.

Mai multe femei decat barbati au experimentat epuizare prin munca (43,3%) si simptome ale depresiei (33%). Atat femeile chirurg cat si barbatii chirurg au declarat ca au avut conflicte munca-viata personala.

Epuizare prin munca si depresie in randul medicilor

Conflictul munca-viata personala a fost analizat intr-un al doilea studiu vizand medicii chirurgi (abstract publicat in www.pubMed.gov), luandu-se in considerare epuizarea prin munca, calitatea vietii, consumul de alcool, satisfactia la locul de munca si deciziile luate de medici de a reduce orele de munca in favoarea vietii personale.

Studiul a aratat ca factorii care au influentat aparitia unui conflict munca-viata persoanala au constat in ore lucrate pe saptamana, aparitia copiilor in familie, locul de practicare a profesiei (centru medical academic).

Factorul care a influentat o scadere a riscului aparitiei unui conflict similar a fost inaintarea in varsta.

Medicii chirurgici care au precizat ca se confrunta cu acest conflict erau mai predispusi sa aiba simptome de depresie, epuizare prin munca, abuzul sau chiar dependenta de alcool. Acesti medici nu recomandau cariera de medic copiilor lor.

Toate studiile analizate au avut concluzii comune, precizand ca majoritatea medicilor participanti la studiu au confirmat ca se confrunta cu un dezechilibru intre viata personala si cea profesionala.