Educatie pacienti: Depresia la copii si adolescenti – Cauze si tratament
In aceasta sectiune gasiti informatii adresate exclusiv medicilor de familie, pentru a facilita comunicarea cu pacientii, in contextul celor mai frecvente boli care sunt reclamate in cabinetul medicului de familie. Informatia oferita de www.formaremedicala.ro este menita sa imbunatateasca, nu sa inlocuiasca relatia dintre un pacient si medicul sau.
Depresia la copii si adolescenti – Cauze si tratament
Citeste mai mult: https://www.formaremedicala.ro/educatie-pacienti/depresia-la-copii-si-adolescenti-cauze-si-tratament/
Depresia la copii poate fi cauzata de un atasament nesecurizat fata de parinti, evenimente traumatizante in familie sau anumite probleme de sanatate ale membrilor familiei care ii afecteaza emotional si pe copii.
Factori care cauzeaza depresia
Psihologul Raluca Nica mentioneaza doi factori principali in depresia la copii si adolescenti:
- Vulnerabilitatea biologica e mostenita in proportie de 40-65%. Acest tip de vulnerabilitate e corelat cu o emotivitate negativa.
- Vulnerabilitatea dobandita are drept cauze principale o educatie bazata pe critica si respingere, un raspuns inadecvat la tristete observat la parinti, precum si evenimente de viata negative: deces in familie, divortul parintilor.
In acelasi timp, scoala stabileste niste standarde ridicate pe care le pot atinge doar 10% dintre copii. Cei care nu reusesc sa se incadreze in aceste standarde pot sa se confrunte la un moment dat cu depresia.
Psihologul Raluca Nica atrage atentia ca abordarea este una gresita de vreme ce abilitatile sociale sunt mai importante decat cele academice: fara cele sociale nu le putem valorize pe cele academice.
Factori familiali in depresie
Psiholog Raluca Nica a explicat cum anume pot influenta familia si evenimentele personale starea psihica a unui copil sau a unui adolescent, dar si care sunt metodele prin care poate fi evitata instalarea depresiei la copii.
- Atasament nesecurizat: copilul nu stie la ce sa se astepte de la parinti, de vreme ce acestia reactioneaza diferit in situatii similare
- Probleme de sanatate mintala a persoanelor apropiate
- Evenimente traumatice in familie
- Cazurile de abuz fizic
- Violenta domestica
Factori de protectie in depresie
- Relatie pozitiva a copilului cu parintii
- Conexiune buna cu familia
- Petrecerea timpului in familie
- Socializare cu grupul de prieteni
- Activitati sportive care pot sa ofere o stare de bine
- Motivarea copilului de a desfasura activitati diverse
Psihologul Raluca Nica a vorbit despre anxietate si depresie la copii si adolescenti in cadrul Conferintei “Medicul de Familie – Practician si Manager”, 12 decembrie 2013.
Autor: Anamaria Blanaru
22 Comentarii
Buna ziua am o fetiță de 9 ani . Noi ne-am mutat in Anglia cu toată familia . Dar în Romania noi am mai crescut o fetiță de 6 ani care este nepoata noastră au crescut că frați timp de 5 ani acum că am plecat fetei îi este foarte dor de verișoară ei . SI de 9 luni nu știu ce să mă mai fac cu ea că plânge în fiecare zi . Așa din senin ii vine să plângă SI spune că îi este dor de verișoară ei va rog frumos datimi un sfat . Nici la școală nu o pot duce că plânge în fiecare dimineață ea zice că vrea la școală dar că o bucsaste plânsul din senin. Va mulțumim
Buna ziua , am o fetita de 10 Ani mai exact 2 ani sa schimbat foarte mult , nu mai face nimic fara sa ii se spuna nici sa se spele pe dinti sau lucruri ce tine de igiena ei corporala . Are momente cand pur si simplu ea vrea doar joaca si atunci cand se joaca se comporta ca un copil mai mic de varsta ei . Cum as putea sa o ajut sa ,, revina ” sau sa fie ea însuși . Va multumesc
Mă numesc Acatrinei Lavinia Ionela am 18 ani si fac crize de nervi, în care nu suport pe nimeni , nici pe sora mea geamănă, în care îi vorbesc urât, să îmi spuneți ce se întâmplă cu mine
Bună ziua, am un băiat de 13ani. De 2ani incoace stă doar la televizor și fff rar iasă afară. În ce privește școala e un elev f bun și nu o neglijează. Mereu am avut certuri pe tema tv dar acum l-am scos din camera lui. Am rămas șocați de crizele de nervi și vorbele lui. Că viața nu mai are rost, că nu mai are nici o bucurie că ne urăște. Și plânge într-una zicând ca nu se poate liniști fără TV. Vă rog frumos să-mi spuneți unde ar trebui să merg cu el, la ce doctor? Cum ar trebui să procedez în continuare mi se rupe sufletul dar nu pot ceda am impresia că tv e viața lui după cum vorbește 😢😢😢vă mulțumesc și aștept îndrumări
Buna,avem o fata de 19 ani care de citeva luni face atacuri de panica ,plinge foarte repede,daca din greseala ii spunem ceva ce nu e dupa placul ei ,merge la ea in camera ,incuie usa si 2—3 zile numai iese ,numai cind stie ca sintem plecati.Am incercat sa raminem calmi sa discutam cu ea ,dar nu accepta deloc .Nu stim cum sa procedam ca sa fie bine ,sa nu mai faca atacurile de panica si sa nu se mai inchida in camera,de frica ,sa nu se intimple ceva .V-ā rog sa ne spuneti cum s-ā procedam?
V—ā multumim mult!
Buna sunt o mama de imi pierd puteriile pe zi ce trece din cauza ficei mele de aproape 12 ani,Este in cresterea asta adolecentina si è cam lenta,plange mereu,este trista,mananca putin si face des crize de panica,frica si toate la un loc ,suntem toti langa cu toata calmitatea posibila si nu schimba nimic, la scola nu vrea sa se mai duca avem psiholog privat si cel de la scoala dar nici o schimare.locuim in italia si stim ca aici scoala multa nu se face suntem constienti,profesori sunt intelegatori sunt langa Ia dar tot nu e de ajuns.suntem terminati psihic si noi cei de langa ia parinti ,bunici si fratiorul mai mic.
Am 15 ani…copilăria mea a fost una foarte grea tata era un om dur si rau iar mama una nepăsătoare si mereu cu chef de cearta nu sa schimbat nici acum dar tata sa schimbat in bine…cand eram mica ii iubeam enorm…ei se certau mereu..scandaluri mari iesea si cu bataie scene dureroase si chiar traumatizante..am doi frati mai mari diferența de 10-9 ani acum 5 ani părinți sau cerat asa de rau cu ei de iau dat afara din casa au urmat 2ani plin de durere si clipe groaznice..seri cand imi doream sa mor sau ce am gresit sa îndur atat…sau intors acasa fratele meu cel mai mare acum sta cu mine..cand sunt cu el si sotia lui ma simt mai bine si uit de gandurile rele…simt ca sunt in depresie poate si din cauza ca am avut o relație care sa termiant prost..pentru ca am oferit dragostea pe care o voiam sa o am eu dar am primit doar dezamagire si asta ma facut sa nu mai cred in nimeni si sa ma închid…am momente cand cedez si spun ca nu mai vreau..ma simt in plus intre prienei mei intre familia mea…imi doresc sa fac 18 ani sa pot sa ma angajez si sa plec in lume pe cont propriu..dar pana atunci simt ca mor pe zi ce trece cat un pic..am fost si la psiholog dar tot degeaba am avut unul in scoala generala…doare chiar daca am părinți in viata sunt la fel cum nu ar fi…mama e bolnavă mental si are si probleme cu băutura si e grozanic sa trăiești cu ea in casa..nu o mai suport..iar tata e sofer pe tir si intre mine si el există o distanță datorită faptului că in copilăria mea a fost mai mult absent cand am avut nevoie de el…depresia ma coplesit..nu stiu cat mai pot..ma doare sa ma simt in plus
Este ingrozitor faptul ca acesti copii si altii nestiuti, sufera in secret,desi fac parte dintr-un colectiv,au colegi, invatatori, profesori, cabinete de psihologie, parinti, bunici, atat caci prieteni nu au ; cei care puteau sa ii imprieteneasca erau invatatorii, educatorii,dirigintii prein coeziunea grupului clasei !! dar nu le pasa! Invatatorii sunt cei mai responsabili,de coeziunea grupului si prietenia intre ei ! Am intalnit educatoare care mi-a raspuns ca pana in clasa a 8 a au timp sa isi faca prieteni.Dar iata la varste intermediare , ce se poate intampla, daca nu exista un prieten – prietena, care sa te asculte cu care sa se joace…
Este de salutat faptul ca li s-a marit salariile dascalilor, dar sa le fie testate competentele psiho-pedagigice si sa fie aruncat balastul care vrea doar banii, constituindu-si after school la domiciliu, impingand copiii catre competitii ,ale caror rezultate le maresc salariile lor.. ! Ministerul invatamantului si Inspectoratele scolare sa actioneze in interesul copiilor, nu al invatatorrilor si profesorilor!
simt ca parintii nu ma iubesc nu imi place sa socializez prefer sa tin totul inchis in mine am ganduri suicidale 13..aniX(
Bună!Mă numesc Irina, am 16 ani şi am adesea momente in care ma inchid in camera si plâng in hohote neştiind de ce. Poate ca si din cauza scolii, deoarce simt ca nu mai fac faţă la toate lecţiile şi temele pe care le am sau din cauză că mă nemultumeste cum arăt. Ba chiar am momente in care mă rog la Dumnezeu să mă ia lângă el, pentru ca pe pamant nu e locul meu. Simt ca nu imi place viata, nu imi place sa traiesc si ma gandesc deseori sa iau un pumn de pastile si sa o termin odata pentru totdeauna dar nu stiu daca asta e soltia corecta..ma gandesc la familia mea care ar fi devastata din cauza asta.
Daca este cineva care ma intelege sau este in situatia mea,as vrea sa-mi raspunda comentariului. Multumesc!
Experientele prin care treci in clipele acelea sunt niste experiente normale pentru o anumita varsta. Probabil ca este vorba si de un pic de depresie care amplifica senzatiile traite. Poate ar fi bine sa discuti cu un psiholog care iti poate rezolva problemele. Viata este frumoasa si merita traita din plin cu toate suisurile si coborasurile.
Buna ziua!
Am o fetiță de 10 ani care este mereu negativistă si suparacioasa.sunt ingrijorata ca uneori îmi spune ca s-a saturat de viață asta si nu mai vrea sa traiasca.Sunt fff. ingrijorata.Ca parinte trebuie să recunosc că am făcut graseli mai ales în privința scolii.Fetita are rezultate medii spre slabe si nu-i place sa citească,sa facă teme trebuie să duc multă muncă de lămurire de ce trebuie sa facă teme,de ce sa citesca.E supărată când are restricții la “ecrane”si ca am desființat televizorul.Pe lângă schimbarea atitudinii mele ca părinte și a ei ca si copil,credeti ca exista si o lipsă de vitamine,mineraleetc
,se poate recomanda ceva?(nu medicamente).Mulțumesc mult , Dumnezeu să vă binecuvinteze!
Buna ziua. Din experienta mea de mama, am observat ca cicalind copilul sa citeasca, mai mult il indepartam. Am citit undeva ca e bine ca sa ma vada p mine ca citesc , iar apoi i-a recomandat sora lui sa citeasca Jurnalul fericirii. Din clasa a 9-a a avut noroul sa aiba un profesor de limba romana care a incurajat copiii sa citeasca. Apropo de interzicerea ecranelor, la mine nu a avut succes. Dictatura ce naste oare? La un moment dat, a decis singur sa renunte la ecrane, dar nu total. A vazut ca pierde timpul. Cred ca e bine sa aiba si niste prietene cu care sa socializeze. Daca nu-i plac orele de la scoala, nu are nicio problema.Dvs v-au placut toate materiile? Mergeti dvs si vorbiti cu un psiholog sa va recomande ce sa faceti. Mult succes !
CU CE POT COMBATE INSOMNIA GRAVA PECARE O AM
Eu sunt brigi si am 13 ani s am depresie, si nu stiu ce sa fac nu vreau sa spun la parintii mei ca nu vreau sa stie ca si asa nu o sa ma creada si am nevoie de un psiholog
Copile,depresia nu te împiedică să scri corect. Du-Te și uita-te la desene nu încerca să te crezi “smechera”(nu de alta dar nu Îți iese)
Myko se pare ca esti cam ironic! atata timp cat nu stii su nu ai studiat depresia,esti doar o persoana rea fara caracter.Mai bine un copil sanatos,iar de gramatica ocupate tu,poate vrei sa dai la litere.
Buna 🙂
Ma numesc Daiiana si am 15 ani , sunt in depresie din clasa a 4 a , iar prima tentativa de suicid a fost in clasa a 4 a , in clasa a 8 a mama ma prins cand am baut pastilele in incercarea de a ma sinucide , ma certat deoarece i-am baut medicamentele , si a spus ca nu suna la 112 ca sa nu aiba ea probleme. Nu am prieteni , toti ma judeca , bunicul meu a decedat , iar el era singura persoana pe care am iubit-o cu adevarat…Ma simt atat de rau..Scoala e un chin..M-am saturat , si nu stiu ce sa mai fac ..Doar muzica e ”langa” mine ..Nimeni nu are nevoie de mine..si m-am obijnuit..
E mai sus
Buna Daiana.Eu am doi copii, o fata si un baiat ,si in mod sigur as vrea sa stiu daca ei trec prin momente dificile in viata , sa discut cu ei , ca sa gasim impreuna o rezolvare.Ai incercat sa vorbesti cu persoana cea mai apropiata tie ,din familie?? toti avem sau am avut momente dificile in viata.Cel mai bine este sa stai de vorba cu cineva din familie care ar putea sa te indrume sau sa mergi la un psiholog.Daca te duci la doctorul scolii unde inveti, el te poate indruma spre o consultatie de specialitate. Pentru copii toate astea sant gratuite. Este foarte important sa stai de vorba cu cineva si sa-ti descarci sufletul.
Eu am o depresie de aproximativ 3-4 luni si simt ca nu mai pot.Simt ca orice-as face nu are rost.Ma simt pierduta in lumea mea si vreau sa fiu singura.Mananc doar o data pe zi,seara si foarte putin.Mi-as dori mult sa fiu si eu ca ceilalti(normala),dar daca asa a vrut Dumnezeu sa fiu,a avut un scop.Inca nu stiu care,dar sper sa aflu.Cel mai rau e ca toti spun ca exista sanse de vindecare,insa nu si pentru mine.Am doar 12 ani si pare ciudat ca gandesc asta insa nu am pe nimeni aproape,inafara de Dumnezeu la care ma rog mereu sa ma i-a la el.Mi-e foarte greu deoarece nimeni nu mai stie de asta.Parintilor nici nu ma gandesc sa le zic,plus ca nici nu stiu daca m-ar crede.Nu am cu cine sa vorbesc si cui sa-i spun ce gandesc.As vrea sa merg la un medic psiholog,insa costa mult si nu am bani.Uneori ma gandesc sa spun cuiva,dar in acelasi timp mi-as da seama ca totul s-ar schimba.Si nici n-am cui…Nu prea am prieteni.Sunt o fata timida si nu sunt deloc sociala.Daca puteti,as vrea sa-mi dati un sfat.Ce sa fac?Si va rog,nu-mi spuneti ca familia trebuie sa afle,caci stiu deja asta si nu pot face nimic.Exista vreun remediu sau ceva?
Buna Camelia. Citind articolul despre depresie am citit si mesajul tau. Ai o varsta minunata , 12 ani, esti un copil minunat ,si nu este nimic rau in a fi putin, sau mult ,diferita de ceilalti tineri. Camelia, nu santem toti la fel,…. si eu de cand eram copil simteam in interiorul meu ca sant diferita mult de ceilalti, si mai stiam un lucru , ca Dumnezeu este acolo in interiorul meu si e prezent in mine, in tot ce fac si ce simt.Dumnezeu vrea ca noi toti sa ne bucuram de viata pe care ne-a daruit-o ,si chiar daca crezi ca nu ai cu cine vorbi , El e acolo in interior si poti sa vorbesti cu El cand doresti . Povesteste-i de ce esti trista si roaga-l sa-ti raspunda,apoi fi atenta in jurul tau la tot ce vine spre tine. raspunsurile lui Dumnezeu vin sub diferite forme, pot sa vina printr-un mesaj pe care il auzi la TV , sau dintr-o carte , sau prin vorbele colegilor. Doar sa fi atenta, Dumnezeu ne vorbeste in permanenta.Gandeste-te apoi pe cine iubesti cel mai mult , si de cine esti mai apropiata din rudele tale si incearca sa stai de vorba cu aceea persoana, si sa-i spui ce ai pe suflet ,sigur te va intelege ,pentru ca desi poate ti se pare de necrezut , dar toti onameni avem in viata perioade de tristete , de neimpliniri, perioade in care nu stim cine santem si ce scop avem aici.Dar toate astea trec, si incet incepem sa ne gasim rostul nostru in lumea aceasta, iar rostul nostru aici este sa ne iubim pe noi, si pe toti cei din jurul nostru si sa daruim cat mai multa iubire,compasiune ,intelegere si bunatate in jur .Incearca acest lucru , sa vezi ce bine te vei simti dupa aceea. Asta este ce vrea Dumnezeu de la noi…..nu sa fim tristi .