Educatie pacienti: Dieta recomandata la copilul cu risc pentru boli cardio – vasculare

Riscul bolilor cardio-vasculare cauzate de ateroscleroza este mai mare la copiii care se confrunta cu obezitatea, hipertensiunea arteriala sau dislipidemie. In cazul obezitatii, riscul bolilor cardio-vasculare este mai mare atunci cand sunt asociati acesti factori.

Riscul este mai mare cand obezitatea debuteaza la varste mici

Mentinerea unei greutati adecvate la varsta copilariei este foarte importanta avand in vedere ca riscul pentru boli cardio-vasculare este mai mare la adult daca a fost obez in perioada copilariei si adolescentei.

In acest sens, medicul de familie trebuie sa evalueze obiceiurile alimentare ale copilului pentru a vedea care sunt greselile in alimentatie facute de parinti.

Ce urmareste medicul de familie la evaluarea initiala

Medicul de familie trebuie sa aiba in vedere o ancheta dietetica in care sa fie precizate, timp de o saptamana, alimentele incluse in nutritia zilnica a copilului (in ce cantitate, la ce ora), precum si activitatile zilnice pe care le desfasoara.

In urma acestei anchete, medicul de familie trebuie sa ii informeze pe parinti in ce consta o alimentatie sanatoasa, putand folosi material grafic precum farfuria mea, piramida alimentara.

In urma analizei obiceiurilor alimentare ale copilului, medicul trebuie sa stabileasca care sunt greselile alimentare observate.

Acest pas este urmat de prescrierea unui regim corect igieno-dietetic, adaptat particularitatilor psihologice ale copilului si conditiilor socio-economice ale familiei.

Dieta recomandata

Dieta recomandata unui copil cu risc de boli cardio-vasculare trebuie sa implice un regim alimentar de cinci mese pe zi.

Alimentatia trebuie sa fie bogata in legume si fructe si scazuta in grasimi si dulciuri. Medicii trebuie sa recomande evitarea consumului de bauturi dulci si a alimentatiei de tip fast-food.

Dieta va cuprinde cantitati minime recomandate de proteine, acizi grasi, vitamine si minerale.

Pana la varsta de doi ani, nu se recomanda reducerea aportului caloric deoarece, la aceasta varsta, pot fi generate deficite de crestere.

Dupa varsta de doi ani, aportul caloric va fi redus cu aproximativ 300 Kcal/zi fata de cel necesar mentinerii greutatii pentru varsta.

La trei ani, trebuie realizate investigatii pentru comorbiditati asociate sau generate de excesul ponderal.

Copilul trebuie sa faca o activitate fizica de cel putin 30 de minute zilnic

Dieta trebuie insotita de un program de activitate fizica si sporturi in aer liber precum mersul pe bicicleta, excursii sau activitati in interior, precum inotul.

Pentru ca un copil sa faca tot mai multe activitati fizice trebuie sa i se reduca timpul petrecut in fata televizorului sau al computerului.

Pentru mai multe informatii despre alimentatia corecta a copilului in primii ani de viata, despre preventia principalilor factori de risc in dieta si rolul medicului de familie in promovarea unei alimentatii sanatoase, consultati Recomandari pentru o alimentatie sanatoasa la copilul de 1-5 ani.