Educatie pacienti: Jocul si jucariile copilului

Jocul reprezinta activitatea primordiala a copilului.

Prin joc isi dezvolta gandirea, inteligenta, abilitatile motrice si cunoaste realitatea inconjuratoare.

La o luna fixeaza obiecte viu colorate, aduse in campul vizual si le urmareste pana la un punct.

La doua luni isi “studiaza” propriile maini, fixeaza obiecte si le urmareste intorcand capul.

La trei luni  prinde jucaria pusa in mana. Auzul este stimulat, daca jucaria face zgomot. Agatata cu un fir deasupra patutului, la 25 cm distanta de ochi, jucaria va fi lovita, reusind astfel sa-si coordoneze miscarea mainilor.

Intre 3 si 6 luni se joaca cu propriul corp, descoperindu-l. Lasat gol in patul parintilor (spatiu mai generos), se poate rostogolii in toate directiile.

La 4-6 luni urmareste la distanta si prinde in mana obiectul dorit. Jucariile vor fi alese tinand seama de temperamentul copilului: pe unii ii amuza cele galacioase, pe altii ii sperie. Mama va fi cea care va cunoaste foarte bine copilul si ii va alege jucariile potrivite.

Pentru ca duce la gura tot ce apuca, se vor evita obiectele periculoase care se pot sparge sau rupe si care pot rani sau care pot fi inghitite.

La 6-12 luni achizitiile motorii (pozitia sezanda, deplasarea in 4 labe, ridicarea in picioare) ii ofera posibilitatea explorarii lumii din jur, cu o perseverenta egala cu incapatanarea.

Jucariile preferate sunt cele care se rostogolesc, pe care le imping sau le arunca.

La 1 an aria de joaca devine mult mai larga, invata sa faca legatura intre obiecte si rolul lor, in activitatiile curente.

Lumea copilului este o realitate imediata si prezenta, nu concepe trecutul si viitorul.

Se ocupa numai de persoane si obiecte reale. De la explorare trece la experimentare, descopera deosebiri, asemanari, invata sa faca diferente intre lucruri si animale si sa le trateze in mod diferit.

De la 3 ani intelege si lucruri abstracte si chiar inventeaza diverse jocuri.

Trebuie sa i se puna la dispozitie spatiul si materialele de joaca necesare si apoi lasat singur sa-si dezvolte gandirea, dar totusi in vecinatatea adultilor ca sa poata fi supravegheat.

Spatiul de joaca sa fie larg deschis si jocul adaptat anotimpului.

Copilul va intelege tot ce se intampla in natura: vant, ploaie, ninsoare, balti, noroi, intelegand si cunoscand fenomenele ce se intampla in natura.

Prin joc copilul va invata si ordinea, care-i va servi in viitor. Jucariile vor fi asezate pe categorii, intr-un dulapior sau pe rafturi.

Nu se vor da mai multe jucarii odata pentru a satisface dorinta de nou a copilului.

Procurarea jucariilor va fi orientata dupa necesitatile copilului si nu dupa placerea si preferintele parintilor.

Jocul copilului trebuie supravegheat de catre parinti si ei chiar trebuie sa participe la jocurile lui, ajutandu-l si incurajandu-l pentru ca jocul este explorare, descoperire si experimentare.