INTERVIU | ”Educatia medicala continua ar trebui sa se axeze pe trei piloni”

Cunostinte actualizate, inclinatia catre latura practica si modificarea comportamentului profesional al medicului” (I)

Medic cu experienta si formator in Medicina de familie, Dr. Razvan Miftode vorbeste despre activitatea sa in cadrul consiliului EURACT, precum si despre avantajele educatiei medicale online, punand accent pe necesitatea pregatirii profesionale continue a medicilor de familie.

1. Din 2007, sunteti reprezentantul national pentru Romania in cadrul consiliului EURACT. Care sunt obiectivele acestei organizatii?

Academia Europeana a Profesorilor de Medicina Generala (EURACT) este o organizatie europeana de tip retea, care cuprinde medici formatori si profesori in medicina familiei. Principalele sale obiective sunt promovarea medicinei de familie ca “disciplina academica stiintifica” si mentinerea unor standarde inalte ale practicii medicale. Tendinta acestei organizatii este de a deveni cea mai reprezentativa pe plan european si scopul este acela de a colabora cu organismele internationale reprezentative, precum WONCA Europa, dar si cu alte organizatii-retea axate mai ales pe domeniul cercetarii, cum este ECPRM, sau pe domeniul calitatii serviciilor medicale.
In cadrul consiliului EURACT activeaza si un comitet de educatie medicala continua, de dezvoltare profesionala continua din care fac parte. Acest comitet are cateva, sa le spunem asa, sarcini, si anume de a oferi raspunsuri la o serie de probleme pe care consiliul EURACT le identifica in tot ceea ce inseamna educatie medicala continua si dezvoltare profesionala continua la nivel european, dar si de a oferi solutii atunci cand le este solicitata opinia.
La ultima intalnire, in cadrul comitetului au existat mai multe teme de  discutie, iar una dintre problemele abordate a fost cea a optimizarii accesului medicilor la activitati de educatie medicala continua. Am avut surpriza placuta sa aflu ca in Rusia, in zona Sankt Petersburg, a fost lansata o platforma de e-learning. Nu am ratat ocazia sa povestesc si despre noua platforma lansata in Romania. Curios poate, primele subiecte au fost, atat in Rusia cat si in Romania, cele referitoare la patologia respiratorie si in special la BPOC. Cred ca una dintre explicatiile pentru aceasta coincidenta ar fi ca, la fel ca noi, si ei se confrunta cu aceleasi probleme; si in Rusia tabagismul este in floare, si acolo exista multi alti factori de risc care predispun la aceasta boala cronica.

2. Care credeti ca au fost motivele pentru care au fost lansate aceste platforme de e-learning?
In opinia mea ar fi, pe de o parte necesarul de educatie medicala continua, iar pe de alta parte, resursele limitate pe care le au medicii de familie din Rusia si Romania, ma refer la resurse financiare si de timp. Acestea cred ca sunt motivele care fac ca astfel de initiative, si anume educatia medicala online, sa devina din ce in ce mai importante si foarte utile.

3. Care sunt avantajele pe care le ofera o platforma de educare online fata de prezentarile din cadrul conferintelor, congreselor etc.?
Poti foarte bine sa participi la congrese, conferinte etc., insa, din punctul meu de vedere aceste manifestari nu au o anumita finalitate in ceea ce priveste accesul direct, neingradit si continuu al medicului la informatia vehiculata in cadrul evenimentului respectiv. Cu siguranta se spun lucruri interesante la aceste manifestari, dar, din pacate, prezentarile le auzi, eventual le vezi, si atat, nu ramai cu informatia ca atare pe suport electronic sau suport scris. In opinia mea, daca informatia nu ramane la medic si este doar prezentata intr-un interval de 20 de minute, oricat de convingator ar fi autorul, oricat de atractiva ar fi prezentarea, informatia, in proportie de 80%, dispare.
De cealalta parte, platforma de educatie medicala online ofera medicului un acces mult mai facil, permanent, la informatie. Chiar daca absolva cursul cu brio, pentru practica medicala, medicul are in continuare nevoie de acces la informatia respectiva. Sunt intotdeauna anumite date, elemente, informatii pe care nu le mai retii atat de bine. O platforma de e-learning ofera accesul permanent, repetat al medicului la informatia pe care deja a parcurs-o, absolvind acel curs. Acesta este un mare avantaj, pentru ca, practic, suplineste dezavantajele educatiei medicale din conferinte, prezentari etc.
Este adevarat ca la marile congrese exista un CD insotitor, dar contine doar rezumate ale prezentarilor si nu informatii detaliate. Noi suntem medici, nu memoram niste date sau concluzii care nu sunt ale noastre fara sa le supunem propriului nostru sistem de gandire, de evaluare.

4. In ce masura se transpun aceste cursuri in practica de zi cu zi?
Scopul principal al unei activitati de educatie medicala este acela de a ridica nivelul de cunostinte, abilitati, deprinderi, practici ale medicului. Iar unul dintre obiective este ca acele informatii difuzate cu ocazia unei activitati de educatie medicala este sa aiba si corespondent, adica sa fie transpuse in practica. Cele mai eficiente, zic eu, activitati sunt cele care dau posibilitatea medicului de a-si modifica comportamentul profesional foarte repede. Altfel spus, participi la un work-shop sambata, iar luni te gandesti deja ca poti sa aplici practic ceea ce ai invatat. Astfel de ateliere sunt cele mai eficiente pentru ca modifica imediat comportamentul profesional al medicului.
Evident ca si alte informatii sunt foarte bune pentru ca, inca o data spun, suntem medici, profesia noastra este extrem de complexa, larga, si noi trebuie sa patrundem pana in profunzimea evenimentelor fiziopatologice si morfopatologice pentru a intelege boala, pentru a intelege anumite principii, pentru a intelege prognosticul, deci istoricul natural al bolii. Nu ne putem limita doar la niste algoritmi sintetici sau la niste discutii cu pacientul. Noi trebuie sa ne imbogatim in permanenta cunostintele.
De aceea, informatiile teoretice sunt foarte importante, pentru ca, fara ele, practica nu are niciun suport. Nu poti fi un bun clinician daca nu ai suficiente si multumitoare cunostinte teoretice, chiar daca tin de alte specialitati. Pana la urma, suntem practicieni, deci ceea ce se vede la suprafata, simptomele, semnele clinice, reprezinta de fapt varful iceberg-ului unei intregi dezordini morfopatologice si fiziopatologice.
Concluzionand, in opinia mea, o activitate de educatie medicala continua ar trebui sa se axeze pe trei piloni fundamentali: cunostinte teoretice actualizate, updatate, solide si valoroase; inclinatia catre latura practica, altfel spus, informatia distilata si concretizata intr-o latura practica, intr-un instrument practic si modificarea comportamentului profesional al medicului. Daca acesti trei stalpi de baza ai educatiei nu exista, acea actiune este una fara obiect si fara sfarsit. Daca nu traduci in practica ceea ce inveti sau ceea ce ai invatat nu-ti permite sa transformi in practica, in beneficiul pacientului si al dezvoltarii tale profesionale, atunci acea actiune nu are finalitate.