INTERVIU | Prof. Dr. Radu Voiosu – Refluxul gastroesofagian, tratament si recomandari pentru medicii de familie

F.M.: Am observat in ultimii ani o scadere a cazurilor de ulcer patent, duodenal sau gastric, cu crize patente “ca la carte” dar o crestere a cazurilor de RGE. Ce parere aveti despre acest aspect si care este parerea dumneavoastra de clinician despre terapia in trepte? 

Observatia este pertinenta. Tratamentul in trepte trebuie abandonat deoarece pacientul aflat in suferinta trebuie ajutat cu maxima promptitudine.

F.M.: Cat timp ar trebui sa dureze terapia intr-un RGE?

Durata terapiei nu este standardizata, o mare dificultate in acest sens fiind generata de tendinta naturala a bolii la recidiva. In clinica noastra incepem terapia cu o cura de minim 30 de zile de antisecretorii, urmand ca apoi pacientul sa foloseasca terapia on demand, de obicei in cure de pana la 7 zile la fiecare recurenta a bolii. Nu sunt excluse insa nici terapiile cu durata lunga, mai ales la pacientii cu simptome frecvente si greu controlabile. 

F.M.:  De asemenea posibilitatile de diagnostic actuale ne permit mult mai usor sa tratam tintit pacientii cu helicobacter prezent. Ce facem in cazul unui pacient asimptomatic?

Atitudinea trebuie adaptata dorintelor pacientului, in concordanta cu consensul Maastricht III. Daca pacientul este simptomatic (dureri epigastrice, dispepsie) recomandam de obicei eradicarea. Pacientilor asimptomatici le explicam potentialele beneficii si riscuri, cei mai multi alegand de obicei terapia de eradicare.

F.M.: Care sunt posibilitatile actuale de extindere a protocolului de tratament stabilit laMaastricht? Avem mai multe antibiotice disponibile pentru infectia cu Helicobacter astazi. Ce alternative putem folosi, stiuta fiind rezistenta crescuta la metronidazol?

In Romania exista foarte putine date despre profilul de rezistenta la antibiotice al Helicobacter pylori. In clinica noastra regimul de prima intentie nu include metronidazolul, cele doua antibiotice pe care le folosim fiind amoxicilina si claritromicina. Totusi, in cazul in care rezistenta la metronidazol este demonstrata, levofloxacina poate fi o alternativa.

F.M.: Tratam Helicobacter si in lipsa unui diagnostic cert?

Nu! Infectia trebuie confirmata fie prin testul rapid la ureaza, fie prin determinarea antigenului fecal. Un alt test util ar fi testul respirator, acesta insa nu este larg raspandit in Romania. O mentiune as dori sa fac, determinarea anticorpilor antiHP nu are mare relevanta diagnostica, o singura determinare neputand face discriminarea dintre o infectie vindecata si una activa, motiv pentru care preferam folosirea uneia dintre cele doua metode mentionate mai sus.

F.M.: Nu stiu daca alimentatia moderna este cauza, sau schimbarea stilului de viata, dar afectarea gastrointestinala a coborat foarte mult la varste mici, vedem mult copii cu ulcere, reflux GE, gastrite. Ce parere aveti ?

Nu ma pot pronunta in aceasta privinta dat fiind faptul ca pacientii mei nu provin din populatia pediatrica.

F.M.:  Ce credeti despre utilizarea ghidurilor? Ar trebui ea extinsa? Cum ar trebui sa fie structurat un ghid – pe boala, trasand oarecum limitele de competenta ale medicilor din diverse specialitati implicate in tratarea unitara a unui pacient sau pe specialitati, impartind anumite patologii la diverse specialitati medicale sau chirurgicale?

Rolul ghidurilor este unul orientativ pentru medicul curant, motiv pentru care ghidurile trebuie centrate pe o anumita boala, nu pe o anumita specialitate. In tratarea pacientilor sai, fiecare medic trebuie totusi sa aiba in vedere limita competentelor sale si sa isi indrume pacientul catre un specialist in domeniu atunci cand aceasta limita este depasita.

F.M.: Ce ghiduri recomandati colegilor medici de familie?

Societatea Romana de Gastroenterologie si Hepatologie pune la dispozitia medicilor ghiduri si recomandari de tratament pentru principalele afectiuni digestive. Aceste ghiduri se regasesc si pe siteul societatii, www.srgh.ro, unde sunt periodic revizuite.

Prof. Dr. Radu Voiosu este medic primar medicina interna – gastroenterologie, doctor in stiinte medicale, autor a numeroase publicatii. Sub indrumarea sa, in sectia de Gastroenterologie a Spitalului Colentina din Bucuresti s-a format o echipa de medici de exceptie si au fost puse bazele laboratorului de endoscopie digestiva al clinicii. Este vicepresedintele Societatii Romane de Gastroenterologie si Hepatologie si membru al Societatii Franceze de Gastroenterologie.