INTERVIU|“Nu este intotdeauna usor sa-i determini pe medicii de familie sa foloseasca programele de e-learning”

Dr. Tina Eriksson din Danemarca, presedintele EQuiP, a fost prezenta la cea de-a doua editie a Forumului International EURIPA (organizatia europeana a medicilor de familie cu practica in mediul rural), eveniment organizat de Societatea Nationala de Medicina Familiei (SNMF). In interviul pe care ni l-a acordat cu aceasta ocazie, Tina Eriksson vorbeste despre obiectivele organizatiei pe care o conduce, despre avantajele si provocarile programelor de e-learning si importanta educarii profesionale continue a medicilor de familie, cu accent pe sistemul dezvoltat in Danemarca.

1. Sunteti presedintele EQuiP (Asociatia Europeana pentru Calitate in Practica Medicala Generala), una dintre cele mai importante organizatii tip retea din spatiul medical european. Care sunt obiectivele EQuiP?

Organizatia a fost infiintata in anul 1991, de profesorul Richard Grol, in cooperare cu WONCA (Organizaţia Mondiala a Medicilor de Familie). Scopul principal al EQuiP consta in stimularea dezvoltarii calitatii in practica medicala generalista. Grupurile din cadrul organizatiei utilizeaza mai multe metode de lucru, printre care se numara identificarea instrumentelor care sunt deja folosite pentru imbunatatirea calitatii actului medical in practica primara, dezvoltarea unor metode, valide din punct de vedere stiintific, care sa contribuie la indeplinirea acestui obiectiv, schimbul de informatii si experienta etc.

2. Exista proiecte ale EQuiP implementate si in Romania?

Unul dintre cele mai importante proiecte dezvoltate de EQuiP este EPA (European Practice Assesment), un instrument bazat pe indicatori, in scopul cresterii bunei organizari in practica in medicina generala, intr-un mod sistematic. Metoda a fost dezvoltata si validata de un grup de lucru international format din medici si experti din sase tari europene, in care metoda a fost testata pe o gama larga de unitati medicale. Din cate stiu, pe langa alte cateva tari, si in Romania a inceput un studiu-pilot pentru implementarea EPA.

3. Ce parere aveti despre e-learning ca modalitatea de perfectionare a competentelor profesionale medicale?

Platformele de e-learning au avantaje evidente si as enumera doar cateva dintre acestea, cum ar fi modul facil in care pot fi accesate aceste cursuri, posibilitatea de autotestare pe care progamele respective le ofera medicilor, atat inainte cat si dupa ce absolva un curs, implicatiile financiare scazute pentru medicii de familie.
As dori insa sa spun ca nu este intotdeauna usor sa-i determini pe medicii de familie sa apeleze si sa foloseasca programele de e-learning. Poate ca unul dintre motive ar fi ca acestea sunt intotdeauna la indemana, stii ca este oricand posibil sa apelezi la ele, si poate de aceea unii medici amana sa le foloseasca. Prin urmare, in opinia mea, initiatorii unor astfel de platforme ar trebui sa se asigure ca medicii chiar apeleaza la aceasta metoda de invatare.
In Danemarca, am incercat sa-i facem pe medici sa utilizeze aceste instrumente, prin intermediul programelor educationale si, de asemenea, al intalnirilor. A fost nevoie sa-i obisnuim pe unii dintre medici ca, aditional programului de instruire, este nevoie si sa se intalneasca. Din cate stiu, in Irlanda exista un vast program educational de e-learning.
Eu cred ca provocarea unui program bun de e-learning consta tocmai in modul in care initiatorii reusesc sa-l faca util pentru publicul-tinta, in cazul nostru medicii de familie.

4. Cum functioneaza programele de educare profesionala continua pentru medicii din Danemarca?

Acolo exista un sistem de stimulente, chiar si financiare, pentru medicii care doresc sa-si continue educatia profesionala. Astfel, pentru fiecare medic de familie este alocata o suma semnificativa pe care acesta o poate cheltui pentru a participa la cursuri de pregatire profesionala. Dar daca nu urmeaza aceste cursuri si nu poate prezenta un document ca a absolvit acele cursuri, medicul respectiv nu va mai primi fondurile.

5. Este vorba despre fonduri guvernamentale?

Nu, in Danemarca, sumele de bani sunt negociate intre regiuni, guvernele regionale, carora Guvernul le-a incredintat sistemul de sanatate, si Asociatia medicilor de familie. Ca urmare a acestor negocieri sunt stabilite sumele alocate pentru diverse teme de interes, cum ar fi, de exemplu, imbunatatirea calitatii actului medical. Aceste fonduri sunt gestionate de ONG-uri non-profit, care apoi se asigura ca medicii de familie vor investi acei bani in continuarea procesului educational.

Dr. Tina Eriksson este profesor-asistent in cadrul Departamentului de Medicina Familiei, Institutul de Sanatate Publica, Universitatea din Copenhaga. De asemenea, ea este membru al Colegiului Danez al Medicilor de Familie si presedinte al Comitetului pentru Calitate. Tina Eriksson este si unul dintre coordonatorii proiectului DAK – Programul national danez de calitate.