Protocol terapeutic

conform ordin MS/CNAS NR 564/499/2021

L01XE12 – DCI VANDETANIBUM

Actualizat la FEBRUARIE 2022 | Vezi lista tuturor protocoalelor terapeutice

L01XE12 – DCI VANDETANIBUM

Citeste mai mult: https://www.formaremedicala.ro/l01xe12-protocol-terapeutic-pentru-medicamentul-cu-dci-vandetanib-in-tratamentul-carcinomului-medular-tiroidian/

I. Indicaţii:
Carcinomul medular tiroidian agresiv şi simptomatic, la pacienţi cu forma de boală local
avansată, inoperabilă sau cu forma de boală metastazată.
II. Criterii de includere:
a) Diagnostic de carcinom medular tiroidian confirmat histopatologic, progresiv, local avansat sau
metastatic
b) Vârstă > 5 ani
c) ECOG 0-2
d) poate beneficia de tratament şi un pacient care nu are leziuni măsurabile (de ex – doar metastaze
osoase sau doar pleurezie cu citologie pozitivă)
e) Probe biologice care să permită administrarea tratamentului în condiţii de siguranţă, în opinia
medicului curant
f) Valori normale ale TA (< 150/90 mmHg)
g) Statusul mutaţiei RET nu este criteriu de includere sau de excludere. La pacienţii la care mutaţia
genei RET (Rearranged during Transfection) nu este cunoscută sau este negativă, înaintea luării
deciziei de tratament individual, trebuie luat în considerare un posibil beneficiu scăzut. În acest
caz decizia de iniţiere a tratamentului va fi luată individual, în funcţie de evaluarea raportului
risc-beneficiu.
III. Criterii de excludere:
a) Insuficienţă hepatică severă (Clasa Child-Pugh C)
b) Hipertensiune arterială necontrolată (peste 150/90 mmHg sub tratament hipotensor)
c) Sarcină/alăptare
d) Hipersensibilitate cunoscută la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi
e) Sindrom de QT congenital prelungit sau QT corectat > 480 msec.
f) Istoric de torsada vârfurilor
g) Administrarea concomitentă de arsenic, cisaprid, eritromicină intravenos (IV), toremifen,
mizolastin, moxifloxacin, antiaritmice de clasa Class IA: Quinidina, Procainamida, Disopiramida şi
Clasa III: Amiodarona, Sotalol, Ibutilid şi Dofetilid.
IV. Criterii de modificare a dozei/întrerupere (temporar/definitiv, la latitudinea medicului curant):
a) Toxicitatea cutanată.
b) HTA – în cazurile de HTA severă sau persistentă sau de criză hipertensivă chiar sub instituirea
terapiei antihipertensive, va fi evaluată necesitatea opririi tratamentului.
c) Hemoragie – dacă un eveniment hemoragic necesită intervenţie medicală, se recomandă a se lua
în considerare oprirea permanentă a tratamentului cu vandetanib
d) Insuficienţă cardiacă – La pacienţii cu insuficienţă cardiacă, poate fi necesară întreruperea
temporară sau permanentă a tratamentului.
e) Alungirea intervalului QT – este dependenţa de doză, mai ales în primele trei luni de tratament.
Se recomandă monitorizarea EKG la iniţierea tratamentului, la 1, 3, 6 şi 12 săptămâni după
începerea tratamentului şi ulterior la interval de 3 luni, timp de cel puţin un an. Se recomandă şi
monitorizarea concentraţiilor plasmatice de potasiu, calciu, magneziu şi hormon de stimulare a
tiroidei (TSH) în aceleaşi perioade.
După reducerea dozei de vandetanib datorita alungirii QT, trebuie aplicată aceeaşi schemă de
monitorizare, precum şi după întreruperea tratamentului pentru mai mult de două săptămâni.
Pacienţii care dezvoltă o singură valoare a intervalului QTc > 500 msec trebuie să întrerupă
administrarea de vandetanib. Administrarea poate fi reluată cu o doză mai mică după ce
revenirea intervalului QTc la valoarea dinainte de începerea tratamentului a fost confirmată, iar
corectarea unui posibil dezechilibru electrolitic a fost realizată.
f) Diaree – Pentru tratamentul diareii, sunt recomandate medicamentele antidiareice uzuale.
Intervalul QTc şi electrolitemia trebuie monitorizate mai frecvent. Dacă se dezvoltă diaree
severă, administrarea de vandetanib trebuie întreruptă până se ameliorează diareea. După
ameliorare, tratamentul trebuie reluat cu o doză mai mică.
g) Creşteri ale concentraţiilor plasmatice de alanin-aminotransferază se observă frecvent la
pacienţii trataţi cu vandetanib. Majoritatea creşterilor concentraţiilor plasmatice se remit în
timpul tratamentului, iar altele se remit, de obicei, după o întrerupere de 1 – 2 săptămâni a
terapiei. Se recomandă monitorizarea periodică a concentraţiilor plasmatice ale alaninaminotransferazei.
h) Boală interstiţială pulmonară (BIP) a fost observată la pacienţii trataţi cu vandetanib şi unele
cazuri au fost letale. Dacă un pacient prezintă simptome respiratorii cum sunt dispneea, tusea şi
febra, tratamentul cu vandetanib trebuie întrerupt şi trebuie iniţiată prompt investigarea
acestora. Dacă BIP este confirmată, administrarea de vandetanib trebuie întreruptă definitiv şi
pacientul trebuie tratat adecvat.
i) Sindromul de encefalopatie posterioară reversibilă SEPR (Sindromul de leucoencefalopatie
posterioară reversibilă-SLPR) este un sindrom determinat de edemul vasogen subcortical,
diagnosticat prin RMN cerebral şi observat rareori în timpul tratamentului asociat cu vandetanib
cu şi fără chimioterapie. Acest sindrom trebuie luat în considerare la orice pacient care prezintă
convulsii, cefalee, tulburări de vedere, confuzie şi status mintal modificat.
j) Inductori ai CYP3A4 – Trebuie evitată utilizarea concomitentă de vandetanib cu inductori
puternici ai CYP3A4 (cum sunt rifampicina, carbamazepina, fenobarbitalul, sunătoarea, suc de
grapefruit etc.).
V. Durata tratamentului: până la progresia bolii sau apariţia toxicităţilor ce depăşesc beneficiul
terapeutic;
VI. Forma de administrare:
Doza: 300 mg/zi p.o, la aceeaşi oră din zi. În caz de necesitate a ajustării dozei, aceasta va fi de 200 sau
100 mg/zi, la indicaţia medicului curant.

Doze la copii şi adolescenţi

a Doza iniţială este doza cu care trebuie început tratamentul.
b Dozele de vandetanib mai mari de 150 mg/m2 nu au fost investigate în studiile clinice la copii şi adolescenţi.
c Pacienţii cu o reacţie adversă care necesită scăderea dozei trebuie să înceteze administrarea de vandetanib timp de cel
puţin o săptămână. Ulterior, administrarea poate fi reluată cu doza redusă, atunci când reacţiile adverse s-au remis
complet.
Pacienţii vârstnici: Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii vârstnici (peste 65 de ani).
Insuficienţă renală: Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la
moderată. Nu există date privind pacienţii care necesită dializă.

VII. Monitorizare:
– imagistic – CT/RMN iniţial la 3 luni după iniţierea tratamentului, ulterior la fiecare 6 luni
– toxicitatea hepatică (AST, ALT, bilirubină) la fiecare 3 luni
– TA şi EKG (interval QTc) şi electroliţi (magneziu, potasiu, calciu) – la intervale apreciate ca fiind
optime de către medicul curant
– TSH – la 6 săptămâni după începerea tratamentului şi ulterior la interval de 3 luni
La pacienţii la care se administrează concomitent warfarină sau acenocumarol se vor monitoriza în mod
constant modificările timpului de protrombină, ale INR-ului sau episoadele hemoragice clinice.

VIII. Prescriptori:
Iniţierea se face de către medicii din specialitatea oncologie medicală, medici pediatri cu
supraspecializare în hemato-oncologie pediatrică/oncologie pediatrică sau competentă în oncopediatrie,
sau atestat de studii complementare în oncologie şi hematologie pediatrică sau medic cu specialitatea
oncologie şi hematologie pediatrică.
Continuarea tratamentului se face de către medicul oncolog, medici pediatri cu supraspecializare în
hemato-oncologie pediatrică/oncologie pediatrică sau competenţă în oncopediatrie, sau atestat de studii
complementare în oncologie şi hematologie pediatrică sau medic cu specialitatea oncologie şi
hematologie pediatrică.

Lista tuturor protocoalelor terapeutice actualizate

Cele mai noi stiri medicale: