Maraton chirurgical de 24 de ore la Spitalul Universitar de Urgenta Militar Central “Dr. Carol Davila”

O tanara cu un copil mic in intretinere, a primit o noua sansa la o viata normala. Ea suferea de diferite afectiuni din cauza carora a respira normal, a vorbi, a merge, a dormi si chiar a se alimenta normal si suficient, erau lucruri dificile.

Starea initiala a pacientei era una extrem de nefavorabila atat pentru realizarea interventiei chirurgicale, cat si pentru evolutia, ulterioara, a sarii de sanatate, in perioada postoperatorie.

Aceasta este fumatoare, cunoscuta cu Astm bronsic, aflata in tratament specific, precum si cu suspiciune de Sindrom Wegener (neconfirmat, insa, cu toate criteriile medicale), cu defect major al tesuturilor centromediene cu prabusirea nasului si comunicare oro-nazo-sinusala maxilara bilaterala, aceasta producandu-se in conditii incerte (cel mai probabil pe un fond biologic mixt – bacterian si autoimun), proces ce a survenit, lent, de la sfarsitul anului 2017 si pana in anul 2019, timp in care a fost supusa la 6 interventii chirurgicale, toate acestea efectuandu-se la clinici din strainatate.

Avand in vedere faptul ca, de la prima internare in Spitalul Militar din Bucuresti in luna februarie 2020 si pana in prezent, nu s-a constatat o progresie a defectului iar tesuturile sunt stabile, s-a decide ca fiind oportuna initierea reconstructiei defectului.

Astfel, pacienta s-a internat, dupa ce, in prealabil, a fost supusa testarii pentru virusul SARS-COV-2, test care a avut rezultat negativ, pentru prima etapa reconstructiva (reconstructia palatului), interventie chirurgicala care a avut loc in data de 8 septembrie a.c..

“Cazul a fost atent analizat, impreuna, in echipa anestezico-chirurgicala, cu cateva zile inainte de interventie, realizandu-se, astfel, un plan amanuntit privind: abordarea caii aeriene (traheostomie ca prim timp operator), pozitionarea pacientei (in functie de zona de recoltare/ insertie a graftului), alegerea monitorizarii invazive intraoperatorii, alegerea tipului de anestezie generala (pacienta prezentand ca particularitate un sindrom de QT lung* ), alegerea tehnicilor de prezervare a normotermiei, repletia volemica, anticoagularea perioperatorie etc.”, precizeaza unitatea medicala intr-un comunicat de presa.

Potrivit sursei citate, protocolul operator a constat in efectuarea plastiei comunicarii oro-nazo-sinusale cu lambou liber vascularizat chimeric parascapular stang cu componenta cutanata (insula tegumentara de 6/3 cm, bazata pe o perforanta din ramul descendent al arterei circumflexei scapulare stangi) si o componenta osteo-musculara de dimensiunea 4/3/2 cm (formata din bordul lateral al scapulei si, partial, din muschii: subscapular, infraspinos si rotund mic), liber vascularizat si microanastomozat la vasele faciale cu grefoane arterial si venos de interpozitie (material biologic rezultat in urma recoltarii arterei si venei transverse stangi ale gatului).

Intraoperator s-a identificat un flux scazut la nivelul lamboului, motiv pentru care s-a decis renuntarea la padela tegumentara si la portiunile periferice din muschii recoltati, anterior mentionati. Fixarea lamboului la maxilarul restant s-a realizat cu placi si suruburi de titan 2.2.

Durata mare a interventiei, 24 de ore a fost determinata de faptul ca in cazul lamboului scapular, abordarea clasica in “two – team” (doua echipe in care una recolteaza lamboul si cea de a doua pregateste patul receptor inclusiv vasele recipiente) nu poate fi realizata datorita pozitiei pacientului in momentul recoltarii grefonului, astfel incat actiunile chirurgicale se desfasoara in seriat si nu in paralel.

Unitatea medicala din Bucuresti mai transmite ca evolutia postoperatorie a fost una favorabila, pacienta primind sange izogrup si izoRh, suport nutritiv si vitaminic, acestea fiindu-i administrate intravenos, precum si tratament antibiotic, la inceput, cu spectru ultralarg si, ulterior, tintit pe antibiograma pentru Stafilococul Aureus, germene identificat in aria cu defectul tesuturilor centromediene.

“Succesul acestei interventii maraton este si va fi rezultatul unui efort comun (pentru ca urmeaza si alte etape reconstructive aceasta fiind prima si cea mai grea dintre etape), implicat si dedicat, atat uman, cat si profesional, echipa medicala fiind coordonata de maior medic dr. Adrian Gabara, medic primar Chirurgie Orala si maxilo-faciala (OMF) – medic curant; dr. Dragos Muraru, medic primar Chirurgie plastica si microchirurgie reconstructiva si colonel medic dr. Narcis Tanase, medic primar ATI si completata cu: dr. Andreea Craciun, medic rezident ATI; dr. Carmen Mocanu si dr. Paul Ionescu, medici rezidenti Chirurgie Plastica si microchirurgie reconstructiva; asistent medical Catalina Stanescu – din cadrul Sectiei Chirurgie Plastica si microchirurgie reconstructiva si, nu in ultimul rand, rezidentii Sectiei Chirurgie OMF si asistentii medicali: Calin Nicoleta, Camelia Preda, Stefanita Ciobanu, infirmierele Patrascu Catalina si Iordache Constanta”, mai precizeaza reprezentantii Spitalul Universitar de Urgenta Militar Central “Dr. Carol Davila” din Bucuresti.

Continut educational:

Curs GRATUIT, 6 EMC:

Tahicardia Ventriculara Catecolaminergica Familiala

Sindromul de QT lung este o boala a ritmului cardiac. Provoaca bataile rapide de inima, batai rapide care pot duce la lesin sau atacuri, sau cateodata, cand inima bate eratic pentru o perioada lunga de timp poate duce la decesul neasteptat. Sindromul de QT lung inseamna ca muschii inimii necesita mai mult timp decat ar fi normal pentru reincarcare intre batai.

Aceasta boala poate fi rezultatul unei anormalitati a sistemului de reincarcare electrica a inimii. Anormalitatile pot fi mostenite sau se pot intampla din cauza unei boli medicale de baza sau a anumitor medicamente.

Erichete: operatie spitalul militar bucuresti, sindromul QT, sindrom wegener