Medicul de familie si cardul sau cum isi mai bate joc de noi Casa de Asigurari de Sanatate

Dupa numeroase tentative esuate – care mergeau pana la incalcarea legii – prin care CNAS a vrut sa ne transforme in postasi, sau distribuitori de carduri, a sosit momentul folosirii lui. Am cautat in legislatie sa vad care este statutul medicului, al medicului de familie si al cabinetului MF, obligatiile pe care le avem in relatia cu CNAS.

Legea 95/2006 – cu completarile si modificarile ulterioare

Art 374 (1) Profesia de medic are ca principal scop asigurarea starii de sanatate prin prevenirea imbolnavirilor, promovarea, mentinerea si recuperarea sanatatii individului si a colectivitatii.

Art 375 (2) Avand in vedere natura profesiei de medic si obligatiile fundamentale ale medicului fata de pacientul sau, medicul nu este functionar public.

Art 210 (1) In intelesul prezentului titlu (Asigurarile Sociale de Sanatate), termenii si notiunile folosite au urmatoarele semnificatii:

-a) serviciile medicale – acele servicii nominalizate in pachetele de servicii, furnizate de catre persoanele fizice si juridice, potrivit prezentului titlu;

-b) furnizorii – persoane fizice sau juridice autorizate de Ministerul Sanatatii pentru a furniza servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale;

Art 74: Cabinetul de medicina de familie poate oferi servicii medicale esentiale, servicii medicale extinse si servicii medicale aditionale;

Art 59: (1) Obiectul prezentului titlu (Medicul de familie) il constituie reglementarea domeniului asistentei medicale primare, asigurata prin serviciile de medicina de familie.

-(2) Termenul asistenta medicala primara defineste furnizarea ingrijirilor de sanatate cuprinzatoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sanatate, in contextul unei relatii continue cu pacientii, in prezenta bolii sau in absenta acesteia.

-(3) Domeniul definit la alin. (2) face obiectul specialitatii medicina de familie.

Art 83 Obligatiile personalului si cabinetelor de medicina de familie se reglementeaza prin acte normative, dupa cum urmeaza:

-a) obligatiile de etica si deontologie profesionala – prin legile si codurile de deontologie profesionala care guverneaza exercitarea profesiilor reglementate in sistemul sanitar;

-b) obligatiile privind sanatatea publica – conform reglementarilor legale in vigoare si dispozitiilor autoritatilor de sanatate publica;

-c) obligatiile fata de sistemul asigurarilor sociale de sanatate – prin contractul-cadru, normele anuale de aplicare si contractele cu casele de asigurari;

-d) obligatiile privind relatiile de munca – prin contractul de munca anual la nivel de ramura sanitara si contractele individuale/colective de munca ale angajatilor, precum si prin alte prevederi legale speciale;

-e) obligatiile fata de pacienti – prin indeplinirea prevederilor specifice din actele normative prevazute la lit. a) si c), precum si din legislatia privind drepturile pacientului;

-f) obligatiile privind managementul evidentei medicale primare si a informatiei medicale gestionate – prin reglementarile legale in vigoare;

-g) obligatiile privind protectia mediului si gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala – prin reglementarile egale in vigoare;

-h) obligatia de educatie/formare continua si de dezvoltare profesionala a resursei umane din asistenta medicala primara – prin reglementarile legale in vigoare.

Dupa cum se vede, relatia noastra fata de CNAS este de furnizori de servicii medicale in asistenta medicala primara. Nicidecum de postasi, programatori IT sau informaticieni.

Spuneam ca, daca „am scapat” de a fi postasi, nu scapam de a fi informaticieni. Am crezut cu totii ca ne vom bucura si noi, ca orice alt furnizor de servicii medicale, de usurarea muncii prin folosirea cardului – validarea calitatii de asigurat. Nu a fost insa asa.

De la primele incercari am constatat ca o munca, care nu era a noastra, dar am acceptat-o pentru ca initial ni s-a parut a fi usoara si in beneficiul sistemului, s-a dovedit a fi mare consumatoare de timp, nervi si ia din timpul acordat consultatiilor.

Ni s-a spus ca validarea cardurilor dureaza maxim 30 de secunde. Realitatea arata ca dureaza cu muuult mai mult. Ori sistemul de operare a cardului – CEAS – nu este activ, ori acesta se intrerupe in timpul activarii, ori erorile de activare care apar pe parcurs, toate fac ca acest proces sa dureze cu mult peste timpul estimat de 30 secunde.

Au fost zile intregi in care sistemul nu a functionat deloc. Am facut o inregistrare a modului de validare a cardului. A fost o zi „fericita” pentru ca am fost in permanenta online cu sistemuul CEAS si, cu toate acestea, media de validare a fost de peste 3 minute pe card.

Daca pana acum, intarzierile la validare puteau fi intelese si, sa spun acceptate pentru ca puteam trimite posesorul cardului acasa si sa revina peste cateva zile, de la 1 mai, acest lucru nu va mai fi de tolerat pentru ca toate serviciile – consultatiile, eliberarile de retete, bilete de trimitere – vor fi dependente de prezenta cardului si sistemului activ. In media, presedintele CNAS se contrazice de la o emisiune la alta, de la un post TV la altul.

Domnia sa afirma ca de la 1 mai nu se mai deconteaza serviciile care nu sunt validate cu cardul. La numeroasele probleme ridicate de utilizarea cardului, de functionare a sistemului, spune ca serviciile se pot ridica in sistem in 72 ore, sau ca se pot efectua servicii si daca persoana are cardul emis dar nu a intrat inca in posesia lui!, sau ca sistemul functioneaza greu ca sunt prea multi utilizatori logati.

Una peste alta, intuiesc ca ne asteapta zile grele: pacienti care vor uita sa vina cu cardul, pacienti care nu au cardul primit, pacienti fara card emis, carduri blocate etc.

Fiecare dintre aceste situatii va insemna, din partea noastra, timp pierdut in dauna consultatiei, nervi de a te face inteles de pacienti, rabdare dusa la extrem in utilizarea efectiva a cardului din cauza nefunctionarii sistemului.

Toate dovedesc desconsiderearea medicului de familie, neintelegerea rolului sau in sistem. CNAS putea amana acest proces de validare a serviciilor cu cardul pana la remedierea tuturor problemelor sesizate de utilizatori, putea exista o perioada de a acomodare de cateva luni, de posibilitate de a verifica ce se valideaza si ce nu.

Dupa cum decurg lucrurile, sfarsitul lunii Mai va fi, pentru noi, cea mai dezastruoasa luna la raportare: ne vom trezi cu servicii invalidate si facturi mici, dar, pentru CNAS, va fi un moment de glorie: v-am spus ca medicii de familie fura!, in luna Mai s-au decontat si validat cu … 50% mai putine servicii!

Daca am fi intr-adevar un corp de elita, uniti, ar trebui ca, dupa primele zile de proasta functionare a utilizarii cardului, sa refuzam sa-l mai folosim, sa refuzam sa mai acordam servicii medicale in relatia cu CNAS. Da, Doamne sa ma insel si sistemul sa functioneze!    

P.S. Pe langa multele atributii de IT-isti, CNAS a mai pus in carca furnizorului de servcii medicale in asistenta primara si pe cea de „deblocatori” de carduri. Operatia este foarte mare consumatoare de timp si nu are nimic de-a face cu medicina.