O abordare mai eficienta a afectiunilor cu risc suicidar

Depresia este o afectiune care adesea scapa nediagnosticata si din pacate, de multe ori este recunoscuta doar atunci cand are loc tentativa suicidara, chiar daca persoana isi anunta din timp gandurile legate de sinucidere.

Comentand valul de sinucideri din lunile mai si iunie,articolele media surprind acest aspect:

“Apropiatii lui spun ca nu au banuit ca tanarul de 34 de ani trece printr-o depresie atat de grea.”…”Apropiatii spun ca el ar fi amenintat de multe ori ca se sinucide”.

In Romania, deși nu exista studii epidemiologice cu privire la incidența depresiei in randul populatiei generale, se estimeaza ca aproape 10% din populația Romaniei sufera tulburari de tip depresiv.

Obstacolele vietii cotidiene adesea precipita evolutia bolii si duc mai rapid catre sinucideri.

“In perioada de dinainte de revolutie in momentul în care Romaniei i s-au cerut datele despre sinucidere, de la nivel foarte inalt, a sosit ideea cum ca romanii sunt o natiune atat de sanatoasa, incat nu ne intereseaza aceasta problema a sinuciderii. Drept pentru care, mai mult de trei decenii, Romania nu a trimis date despre sinucidere catre organisme interntionale, precum Organizatia Mondiala a Sanatatii”, declara prof. dr. Doina Cozman, presedintele Aliantei Romane de Preventie a Suicidului.

Chiar si azi, din pacate, afectiunile cu risc suicidar nu sunt abordat corespunzator. Prea multe persoane cad fie in capcana unor reclame la tratamentele naturiste ce apar incisiv in mediul online, fie pot fi atrase cu multa usurinta de diversi ‚ “vindecatori” cu har oratoric,  insa fara nicio pregatire de specialitate care sa le ofere un suport solid pentru tratament.

Abordarea diferita a depresiei este imperios necesara. Statisticile arata ca dintre toti pacientii cu depresie, jumatate nu se prezinta deloc la medic. Dintre pacientii cu depresie, jumatate raman nediagnosticati, iar dintre cei diagnosticati, unii raman netratati. In plus, dintre pacientii tratati, doar  un sfert sunt tratati corespunzator.

In Romania, frecventa cazurilor de suicid la tinerii  cu varste intre 15 si 19 ani este cu circa 50% peste media europeana, iar la adultii romani  cu vsrate intre 50-54 de ani este cu 21% mai mare.

Conform Institute for Health Metrics and Evaluation (2013), tulburarea depresiva majora ocupa locul al doilea (dupa durerile de spate) in privinta afectiunilor ce determina dizabilitate in Romania.

In documentul ce prezinta strategia Ministerului Sanatatii pentru perioada 2014-2020, autoritatile par a recunoaste ca “pana nu de mult timp” promovarea sanatatii mintale si prevenirea tulburarilor mintale a constituit o tema “relativ neglijata ca prioritate de sanatate publica” si ca exista “servicii comunitare insuficient dezvoltate”, si un model prevalent de ingrijire “invechit, necentrat pe client”.

Cu toate acestea, bugetul destinat programelor nationale de sanatate mintala reprezinta inca o parte insignifianta din totalul bugetului programelor nationale de sanatate (0,002% in 2015).

Asociatia Romana de Psihiatrie si Psihoterapie (ARPP) si Alianta Romana de Preventie a Suicidului (ARPS) considera ca este necesara finantarea unor programe nationale de sanatate mintala pentru dezvoltarea unei abordari terapeutice mai eficace in cazul afectiunilor cu risc suicidar.

ARPP a depus deja in atentia Ministerului Sanatatii si asteapta un raspuns la o solicitare de finantare pentru primul pas al unui program national care sa imbunatateasca abordarea terapeutica a pacientilor cu risc suicidar sporit in cadrul psihiatriei de legatura.

ARPS isi propune sa initieze un proiect de modificare a legii ce reglementeaza abordarea pacientului in timpul crizei suicidare si finantarea nationala a unor centre antisuicid.