Portretul unui profesionist in diabetologie: Conf. dr. Andrei Veresiu

Un medic de renume, un profesionist in adevaratul sens al cuvantului, dar mai ales un om inzestrat cu mult suflet, vointa de fier si principii solide.

Un medic care vreme de peste 35 de ani a facut si inca face tot posibilul pentru pacientii sai, pacienti diagnosticati cu diabet zaharat, o multime avand complicatii ingrozitor de grave. Asa poate fi descris conf. dr. Andrei Ioan Veresiu, presedintele Federatiei Romane de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice. Doctorul Veresiu a colaborat la cursurile de diabet zaharat de pe platforma www.formaremedicala.ro, cursuri pe care le recomanda cu caldura medicilor de familie si nu numai acestora. Cititi mai jos interviul pe care medicul Veresiu ni l-a acordat in exclusivitate, un interviu de la care cu siguranta fiecare dintre voi va avea ceva de invatat, de apreciat, ceva la care sa poata medita.

Domnule doctor, spuneti-ne de ce ati ales specialitatea de diabetologie, stiu ca aveti specializare si in medicina interna dar si in cardiologie?

Buna intrebare! Stiu ca as putea fi considerat un nehotarat. Pentru mine insa totul se leaga, dar numai daca luati in considerare particularitatile vremurilor prin care am trecut. Incepand din 1976 am fost intern pe “specialitati medicale” (discutand cu studentii de azi mi-am dat seama ca apropape nici unul nu stie nimic despre sistemul de invatamant cu “externat” si “internat” din acei ani. Poate ca cineva ar trebui sa le mai povesteasca!) Din acea perioada, “m-am legat” de diabet, lipide si implicit de Clinica Medicala II, care includea la acea vreme sectia de diabet. Am devenit asistent universitar in acea clinica in 1980 si “automat” medic secundar in medicina interna. Singurul loc in tara unde se putea face specializarea in diabet la acea vreme era actualul Institut Paulescu de la Bucuresti, iar cererea mea de a face specializarea acolo, a fost respinsa. Trei ani mai tarziu, am devenit specialist in interne. Eram insa convins deja ca medicina interna nu mai era cea din “vremurile ei de aur” si ca va trebui sa fac un pas inainte. Mi s-a oferit ocazia in 1985 cand regretatul profesor Stancioiu a infiintat si la Cluj specializarea in cardiologie. Anul petrecut ca si “secundar in cardiologie” a avut o mare influenta “formatoare” pentru mine ca si profesionist. In 1990 mi-a oferit ocazia reintoarcerii la “prima iubire” prin incadradrea in sectia de diabet a Spitalului Judetean si apoi sansa de a sustine si promova la Bucuresti al treilea examen de specialitate si al doilea examen de medic primar. Probabil un astfel de parcurs, in actualele conditii, este foarte putin probabil si cu siguranta foarte costisitor, de aceea eu ma consider un norocos dar si implinit profesional.

Stiu ca acum multi ani ati infiintat primul centru din tara pentru piciorul diabetic, un centru ce cei mai buni specialisti in sistemul public de sanatate. Povestiti-ne, cat de greu v-a fost dar si care sunt realizarile care v-au ramas in suflet.

Doua momente au marcat parcursul meu profesional ca diabetolog: un stagiu de o luna la Institutul de Boli Metabolice din Perugia si un curs la Steno Diabetes Center, probabil cel mai renumit centru de diabet din lume. In ambele locuri am vazut ce inseamna un serviciu pentru pacienti bine organizat si eficient. Mai mult, acolo am descoperit si o viziune asupra complicatiilor la nivelul picioarelor ale diabetului care si-au pus definitiv amprenta pe cariera mea ca medic. Au urmat apoi, oarecum firesc, un doctorat in care am demonstrat importanta diagnosticului si a tratamentului precoce in prevenirea ulceratiilor si amputatiilor si apoi, in anul 1997, infiintarea primului cabinet din tara dedicat exclusiv piciorului diabetic, condus acum de colega mea Paula Pavel, medic chirurg, care are, dupa parerea mea, cea mai mare experienta in tara noastra in aceasta patologie. A fost foarte greu sa convingem la vremea acea autoritatile ca este firesc sa angajezi un astfel de profesionist intr-un ambulator de diabet. Astazi, insa exista in Romania si Societatea de Neuropatie Diabetica si Asociatia de Podiatrie ceea ce inseamna ca suntem pe drumul bun.  
Aveti o traiectorie profesionala de admirat. Cat de greu a fost?

Se spune ca nimic nu este greu atunci cand faci ceea ce faci cu placere. In cea mai mare parte afirmatia este adevarata. Trebuie sa va spun insa ca nu mi-a fost usor atunci cand candidatura mea la postul de profesor mi-a fost de doua ori respinsa desi eu cred (cu obiectivitatea subiectivitatii mele) ca indeplineam toate conditiile. M-am consolat cu gandul ca ceea ce ramane in urma nu este titlul, ci faptele.

Spuneti-ne cum putem preveni aparitia ulceratiilor?

Din pacate nimeni nu poate da un raspuns scurt si precis. Cred ca pentru noi prioritatile sunt in primul rand de ordin organizatoric. De exemplu, infiintarea unui cabinet diabetic in fiecare judet, grabirea formalitatilor pentru recunoasterea meseriei de podiatru si initierea invatamantului de podiatrie.

Cum putem amana agravarea complicatiilor de la nivelul piciorului? Ce trebuie sa stie pacientul cu diabet zaharat, cum poate fi evitat piciorul diabetic?

Mesajul cel mai important este ca putem preveni aparitia complicatiilor cronice ale diabetului si putem sa si incetinim mult evolutia celor gata instalate. Conditia de baza este o buna colaborare intre medicii de familie si diabetologi, precum si alti specialisti bine instruiti profesional si pacienti bine educati pentru o “convietuire” armonioasa cu diabetul.

Dar neuropatia diabetica?

Pentru neuropatia diabetica avem dovezi de foarte buna calitate. “Clasicul” studiu DCCT (Diabetes Control and Complications Trial) a demonstrat ca in diabetul zaharat tip1 controlul glicemic optim reduce incidenta cazurilor noi de neuropatiei cu peste 60% si poate intarzia si progresia acesteia. In diabetul zaharat tip 2 este nevoie, pe langa un echilibru glicemic optim si de tratamentul eficient al factorilor de risc cardiovascular.

Diabetul zaharat ramane in continuare prima cauza de pierdere a vederii, prima cauza de intrare in dializa si in indicatia de transplant renal, prima cauza de amputatii nontraumatice de membre inferioare si produce o mare parte din pacientii care sufera infarcturi miocardice si accidente vasculare cerebrale. Putem preveni aceste complicatii atat de grave pentru pacientul diabetic?

Prevenirea complicatiilor cronice microvasculare si macrovasculare ale diabetului ramane cel mai important obiectiv terapeutic. Avand in vedere ca avem la ora actuala un arsenal terapeutic cu care putem scadea orice glicemie, performanta profesionala se masoara dupa modul in care reusim sa construim interventia cea mai potrivita pentru fiecare pacient in parte. Sa stii sa alegi si apoi sa urmaresti si sa adaptezi tratamentul optim – de cele mai multe ori asocieri de mai multe medicamente-, cu cel mai bun raport risc/beneficiu, sa urmaresti tenace mai multe obiective – greutate, lipide, tensiune arteriala – si sa asiguri aderenta maxima si cea mai buna calitate a vietii pacientului, inseamna sa fii un bun diabetolog.

La nivel mondial, obezitatea si supraponderea reprezinta probleme de sanatate publica, motiv pentru care se fac multiple eforturi de implementare a programelor de prevenţie şi control al acestora. Datele Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) arata ca supraponderea si obezitatea se asociaza cu un risc crescut de boli cronice printre care se numara diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, boala coronariana dar si anumite forme de cancer. In Romania ce se face in acest sens?

Intr-adevar, obezitatea reprezinta una dintre cele mai importante si din pacate, inca nerezolvata provocari ale medicinii la ora actuala. Un mod de a evalua eficienta medicinii este inventarierea tratamentelor complementare si alternative care se ofera pacientilor pentru o anumita boala, iar pentru obezitate acestea sunt nenumarate. In ciuda incontestabilelor progrese in cercetare, dinamica obezitatii este in continuare ascendenta peste tot in lume. Din pacate ne inscriem si noi in aceleasi tendinte si ceea ce este grav este ca avem o incidenta in neta crestere a obezitatii la copii. Toata lumea asteapta “medicamentul salvator” insa pana atunci interventia complexa, multifactoriala asupra stilului de viata, la nivel individual si populational, ramane singura noastra arma eficienta.

Acum ceva timp ati contribuit substantial la cartea “Recomandari de interventii nutritionale la pacientii spitalizati”. Parctic, recomandari destinate pacientului cu diabet zaharat. In ce constau aceste recomandari?

Am coordonat un grup de absolvente ale masteratului de nutritie si sunt sincer mandru de efortul lor. Am reusit sa oferim celor interesati informatii actuale si bazate pe dovezi, intr-un domeniu caruia, in tara noastra, nu i se acorda importanta necesara.

Spuneti-ne, sunt astazi, medicii tineri dornici sa se specializeze in diabetologie?

Trebuie sa recunosc ca atractivitatea specialitatii noastre a scazut si aceasta din cauza incertitudinilor privind recunoasterea ei in Comunitatea Europeana. In anii anteriori locurile pentru rezidentiat se epuizau in prima treime a clasamentului, ceea ce acum nu se mai intampla. Au fost mai multe incercari de abordare a acestui subiect in cadrul Societatii Nationale dar se pare ca inca nu avem un consens. Desi, personal am crezut si cred ca avand aceasta specialitate suntem cu un pas in fata Europei (paradoxal) si in pas cu amenintarea la nivel mondial a bolilor cronice netransmisibile, nu cred ca Europa ne va urma exemplul asa ca trebuie ca noi sa gasim o solutie de adaptare. Am colegi care au afirmat ca “nu pregatim specialisti pentru export”, atunci insa va trebui sa ne impacam cu scaderea atractivitatii specialitatii.

Continut educational:

Curs GRATUIT, 10 EMC:

Complicatiile diabetului zaharat. Monitorizarea pacientului

La ce lucrati in prezent, ce proiecte derulati?

Ma apropii de finalul carierei mele profesionale “oficiale” asa ca ar fi nerealist sa va enumar proiecte “grandioase”. Sunt impacat cu ceea ce am reusit sa fac si daca voi reusi sa contribui in continuare la “nasterea” unui sistem organizat de ingrijire a piciorului diabetic in tara noastra, voi fi foarte impacat.