Presedintele AMFB: Numarul cabinetelor medicale de la sat este de 26 de ori mai mic decat cel de la oras
Presedintele AMFB: Numarul cabinetelor medicale de la sat este de 26 de ori mai mic decat cel de la oras
Citeste mai mult: https://www.formaremedicala.ro/presedintele-amfb-numarul-cabinetelor-medicale-de-la-sat-este-de-26-de-ori-mai-mic-decat-cel-de-la-oras/
In mediul urban locuieste 52,8% din populatia tarii, iar restul de 47,2% in mediul rural, insa “numarul cabinetelor medicale de la sat este de 26 de ori mai mic decat cel de la oras”, a subliniat dr. Sandra Alexiu, presedintele Asociatiei Medicilor de Familie Bucuresti – Ilfov (AMFB) in cadrul unui eveniment derulat la sfarsitul saptamanii trecute, la Bucuresti.
Unui medic din mediul rural ii revin de opt ori mai multi pacienti decat unuia din mediul urban, iar statisticile arata ca, la circa 10.000 paturi cate sunt inregistrate in mediul rural, in cel urban avem peste 122.000 .
Un sfert din populatia rurala are una sau mai multe boli cronice si, tot potrivit medicului, ca tip de handicap majoritar intalnit in mediul rural avem incapacitatea locomotorie in procent de 50, 4%, fata de 25, 8 % in mediul urban.
Datele arata ca unui cabinet de medicina de familie i-au revenit de 1,3 ori mai multi locuitori apartinand populatiei rezidente, comparativ cu un cabinet din mediul urban.
“Medicul de familie din rural trebuie sa fie foarte bun profesional si sa se descurce singur…Poate il ajuta comunitatea?!”, a mai afirmat medicul de familie Sandra Alexiu in prezentarea sa numita „Siguranta si eficacitate din perspectiva medicului de familie in comunitatea rurala”.
Potrivit prezentarii mentionate, medicul de familie in mediul rural lucreaza in conditii specifice, de cele mai multe ori ignorate de catre decidenti. Pe langa vocatie, el trebuie sa aiba abilitati suplimentare si sa se perfectioneze continuu, mai ales daca este singurul medic pe o intindere rurala mare. In cele mai multe zone, doctorul de la tara se confrunta cu un nivel ridicat de saracie al populatiei si implicit si cu educatia medicala scazuta a acesteia. Si, dincolo de toate, el nu are un program, ci trebuie sa fie disponibil 24 de ore din 24.
Cand vine vorba de piedicile medicului de familie din mediul rural, nici aici lista nu este una scurta. Incepand de la lipsa dotarii de specialitate, pentru ca cele mai multe cabinete functioneaza in dispensare aflate sub orice critica, cu dotari putine si vechi si terminand cu promisiunile pe care le primeste, dar care tot intarzie de ani sa fie implinite, barierele nu sunt putine si nici usor de sarit.
Nu mai vorbim de lipsa unor stimulente pentru ca acestia sa vina si sa ramana in mediul rural, cum ar fi sporuri, conditii de viata personala, recunoastere muncii sau respectul comunitatii.
Etichete: cabinete medicale rural, medici de familie din rural, sandra alexiu
Autor: Adriana Pavel
2 Comentarii
Ii invitam pe colegii din mediul urban sa isi lase cabinetele si sa inceapa activitate in mediul rural ca sa vada si ei deosebirea sa nu mai sara in sus ca sunt discriminati
Problema rural /urban în medicina de familie suferă mici diferențe
Medicul de familie urmează o pregătire în rezidentiat de 4 ani indiferent unde lucrează. Apoi perfecționarea continuă este ținta oricărui medic.
Listele medicilor din urban cuprind și populație din rural, chiar din alte județe. Este util de știut ce a fost luat în calcul, populația arondata teritorial sau înscriși pe listele medicilor de familie care repet cuprinde în urban și populație din rural.
Un alt aspect tine de populația ASIGURATĂ, plătitoare la Fond, care este redusă numeric în rural.
Cabinete medicale nedotate sunt și în urban, unde primăriile nu au investit și nici nu au vândut.
Lipsiți de concedii de odihnă sunt și medicii din urban ca și din rural, este vorba de medicii din România.
Rămâne în picioare cu adevărat problema deplasării spre cabinet și a administrării cabinetului de către medicul din rural.
Toate acestea în condițiile unei subfinantari severe a medicinei primare, deci a specialității noastre.