B015D – DCI EPTACOG ALFA ACTIVATUM

I. Definiţia afecţiunii:
Hemofilia congenitală este o afecţiune hematologică, caracterizată prin absenţa unuia dintre
factorii coagulării: FVIII (hemofilie A) sau FIX (hemofilie B). Afectează aproape în exclusivitate
numai sexul masculin şi este întâlnită în toate clasele socio-economice, demografice sau etnice.
În aproape o treime din cazurile de hemofilie nu există un istoric familial al bolii şi se presupune
că este datorată unei mutaţii genetice spontane.
Incidenţa hemofiliei congenitale este de 1:5,000 băieţi nou-născuţi şi se estimează că în lume sunt
aproximativ 350.000 persoane cu hemofilie severă sau moderată, de tip A sau B.

Apariţia anticorpilor este una dintre cele mai serioase complicaţii ale terapiei de substituţie la
pacienţii cu hemofilie congenitală.
Inhibitorii sunt anticorpi anti FVIII sau FIX, care reduc dramatic efectul hemostatic al
concentratelor de FVIII sau FIX, astfel încât tratamentul devine ineficient.
Inhibitorii apar cel mai frecvent la pacienţii cu forme severe de boală şi duc la creşterea
mortalităţii şi morbidităţii.
Deficiența factorului VII sau proconvertină este considerată cea mai frecventă dintre tulburările
rare de sângerare, incidența sa este estimată la 1 la 300.000-500.000. Este moștenită într-un mod
autosomal recesiv, ceea ce înseamnă că ambii părinți trebuie să poarte gena pentru a o transmite
copiilor lor; afectează în mod egal bărbații și femeile. Deficiența congenitală a factorului VII se
caracterizează printr-un spectru larg de fenotipuri clinice, variind de la starea asimptomatică până
la sângerări severe care pun viața în pericol, inclusiv sângerări ale sistemului nervos central și
gastro-intestinale.
Trombastenia Glanzmann este o tulburare genetică a receptorilor de suprafață a trombocitelor,
GPIIb / IIIa (ITG αIIbβ3), fie calitativă, fie cantitativă, care are ca rezultat o agregare defectuoasă
a trombocitelor și o retracție redusă a cheagului. Sângerarea mucocutanată spontană este
frecventă și poate duce la episoade de sângerare letală.
II. Stadializarea afecţiunii:
Incidenţa inhibitorilor este de aproximativ 15 – 30% la pacienţii cu hemofilie A, iar în hemofilia
B incidenţa inhibitorilor este mai scăzută (aproximativ 5%). Într-un studiu danez, mortalitatea
pacienţilor cu hemofilie şi inhibitori a fost de 5,3 ori mai mare decât cea a pacienţilor fără
inhibitori.
Fără acces la tratament, hemofilia este o afecţiune letală.
III. Criterii de includere: (vârstă, sex, parametrii clinico-biologici etc.)
NovoSeven® este indicat pentru tratamentul episoadelor de sângerare şi pentru prevenirea
sângerării legată de proceduri invazive sau intervenţii chirurgicale la următoarele grupuri de
pacienţi:
• pacienţi cu hemofilie ereditară şi valori ale inhibitorilor factorilor de coagulare VIII sau
IX într-un titru > 5 UB
• pacienţi cu hemofilie ereditară la care se aşteaptă un răspuns anamnestic intens la
administrarea de factor VIII sau IX
• pacienţi cu hemofilie dobândită, indifferent de varsta sau sex
• pacienti cu deficit congenital de factor VII
• pacienti cu trombastenie Glanzmann refractari la transfuzia de trombocite, in prezent sau
in antecedente, sau in cazul in care concentratul trombocitar nu este disponibil cu usurinta
IV. Tratament: (doze, condiţiile de scădere a dozelor, perioada de tratament)

a. Hemofilia A sau B cu inhibitori sau cu răspuns anamnestic crescut
Episoade de sângerări uşoare sau moderate (inclusiv tratamentul la domiciliu)
Iniţierea precoce a tratamentului s-a dovedit eficace în tratarea sângerărilor articulare uşoare sau
moderate, musculare şi cutaneo-mucoase. Se pot recomanda două regimuri de dozaj:
– două până la trei injecţii a câte 90 μg/kg administrate la intervale de trei ore; dacă este
necesară continuarea tratamentului, poate fi administrată o doză suplimentară de 90
μg/kg;
– o singură injecţie cu 270 μg/kg.
Durata tratamentului la domiciliu nu trebuie să depăşească 24 de ore.

Episoade de sângerări severe
Doza iniţială recomandată este de 90 μg/kg şi poate fi administrată în drum spre spital în cazul
pacienţilor trataţi în mod uzual. Dozele următoare variază în funcţie de tipul şi severitatea
hemoragiei. Un episod hemoragic major poate fi tratat timp de 2 – 3 săptămâni sau mai mult, dacă
se justifică din punct de vedere clinic.

Proceduri invazive/intervenţii chirurgicale
Imediat înainte de intervenţie trebuie administrată o doză iniţială de 90 μg/kg. Doza trebuie
repetată după 2 ore şi apoi la intervale de 2 – 3 ore în primele 24 – 48 ore, în funcţie de tipul
intervenţiei efectuate şi de starea clinică a pacientului. Pacienţii supuşi unor intervenţii
chirurgicale majore pot fi trataţi timp de 2 – 3 săptămâni până la obţinerea vindecării.
Dozajul la copii:
Copiii au clearance-ul mai rapid decât adulţii, de aceea pot fi necesare doze mai mari de rFVIIa
pentru a se obţine concentraţii plasmatice similare celor de la adulţi.

b. Hemofilia dobândită
Doze şi intervalul dintre doze
NovoSeven trebuie administrat cât mai curând posibil după debutul sângerării. Doza iniţială
recomandată, administrată injectabil intravenos în bolus, este de 90 μg/kg. Intervalul iniţial dintre
doze trebuie să fie de 2 – 3 ore. Odată obţinută hemostaza, intervalul dintre doze poate fi crescut
succesiv, la fiecare 4, 6, 8 sau 12 ore pentru perioada de timp în care tratamentul este considerat
necesar.
c. Deficit de factor VII
Doze, intervalul de dozaj şi intervalul dintre doze Intervalul de dozaj recomandat pentru adulți și
copii în tratamentul episoadelor de sângerare şi pentru prevenirea sângerărilor la pacienţii care au
suferit intervenţii chirurgicale sau proceduri invazive este de 15 – 30 μg/kg corp la fiecare 4 – 6
ore, până la obţinerea hemostazei. Doza și frecvența administrării trebuie adaptate individual.
d. Trombastenia Glanzmann
Doze, intervalul de dozaj şi intervalul dintre doze Doza recomandată pentru tratamentul
episoadelor de sângerare şi pentru prevenirea sângerărilor la pacienţii care au suferit intervenţii
chirurgicale sau proceduri invazive este de 90 μg (interval 80 – 120 μg)/kg corp la intervale de
două ore (1,5 – 2,5 ore). Pentru a se asigura obţinerea hemostazei eficace trebuie să se
administreze cel puţin trei doze. Calea de administrare recomandată este injectabilă în bolus,
deoarece administrarea în perfuzie continuă se poate asocia cu lipsă de eficacitate. Pentru
pacienţii care nu sunt refractari la masă trombocitară, administrarea acesteia reprezintă prima
linie de tratament în trombastenia Glanzmann.
V. Monitorizarea tratamentului: (parametrii clinico-paraclinici, periodicitate)
Nu este necesară monitorizarea tratamentului cu NovoSeven. Severitatea sângerării şi răspunsul
clinic la administrarea de NovoSeven trebuie să orienteze dozele necesare. S-a dovedit că după
administrarea de rFVIIa timpul de protrombină (TP) şi timpul de tromboplastină parţial activată
(aPTT) se scurtează, însă nu s-a demonstrat o corelaţie între TP, aPTT şi eficacitatea clinică a
rFVIIa.
VI. Criterii de excludere din tratament:
Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare, cum sunt intoleranţa la fructoză, sindromul de malabsorbţie a
glucozei sau insuficienţa zaharazei-izomaltazei, nu trebuie să utilizeze acest medicament.
Hipersensibilitatea cunoscută la substanţa activă, la excipienţi, sau la proteine de şoarece, hamster
sau bovine poate fi o contraindicaţie la utilizarea NovoSeven.
– reacţii adverse:
Din experienţa acumulată după punerea pe piaţă a medicamentului, reacţiile adverse sunt
rare (< 1/1000 doze standard). După analiza pe clase de organe, aparate şi sisteme,
frecvenţa raportărilor reacţiilor adverse după punerea pe piaţă a medicamentului,
incluzând reacţiile grave şi mai puţin grave au inclus: reacţii alergice, evenimente
trombotice arteriale, evenimente trombotice venoase, (la pacienţii predispuşi la asemenea
afecţiuni) etc.
– comorbidităţi
În stări patologice în care factorul tisular poate fi exprimat mai mult decât se consideră a
fi normal, tratamentul cu NovoSeven ar putea asocia un risc potenţial de dezvoltare a
evenimentelor trombotice sau de inducere a coagulării intravasculare diseminate (CID).
Astfel de situaţii pot include pacienţi cu boală aterosclerotică avansată, sindrom de
zdrobire, septicemie sau CID.
– Nonresponderi
NovoSeven este tratamentul de elecţie pentru persoanele cu hemofilie congenitală cu
inhibitori datorită eficacităţii sale crescute, debutului rapid de acţiune şi siguranţei virale.
Studiile au demonstrat o eficacitate de 92% în primele 9 ore de la administrare pentru
doza de 90 μg/kg şi de 90,5% pentru doza unică de 270 μg/kg.
Iniţierea precoce a tratamentului creşte eficacitatea NovoSeven.
– noncompliant – nu este cazul
Doza unică de NovoSeven® de 270 mcg/kg creşte complianţa la tratament, scade
necesitatea administrărilor intravenoase multiple, duce la conservarea patului venos.
Reducerea numărului de injecţii duce şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor.
VII. Reluare tratament: (condiţii) – doar pentru afecţiunile în care există prescriere pe o durată
de timp limitată (ex. Hepatită cronică virală)
– nu este cazul
VIII. PRESCRIPTORI
– medici hematologi
– medici de specialitate cu competenţă în hematologie
– medici de specialitate anestezie şi terapie intensivă
– medici pediatric”