Rata mortalitatii prin boli cardiovasculare, in Romania, este de 2,5 ori mai mare decat media UE
Rata mortalitatii prin boli cardiovasculare, in Romania, este de 2,5 ori mai mare decat media UE
Citeste mai mult: https://www.formaremedicala.ro/rata-mortalitatii-prin-boli-cardiovasculare-in-romania-este-de-25-ori-mai-mare-decat-media-ue/
In anul 2023, in Romania au fost inregistrate 600,8 decese prin boli cardiovasculare la 100.000 locuitori, bolile aparatului circulator ocupand primul loc in structura mortalitatii pe clase de boli la noi in tara.
Aproximativ 1 din 2 persoane in Romania a decedat din cauza bolilor aparatului circulator, fiind raportate 43.460 decese prin boala ischemica a inimii si 42.826 decese cauzate de boli cerebro-vasculare in anul 2023.
In luna decembrie 2024 Institutul National de Sanatate Publica (INSP) deruleaza campania de informare, educare si constientizare cu privire la factorii de risc pentru bolile cardiovasculare.
Campania vizeaza cresterea gradului de informare si constientizare in randul populatiei generale privind problematica bolilor cardiovasculare, avand ca tinta implicarea activa a fiecarui individ in deciziile referitoare la mentinerea si imbunatatirea propriei sanatati.
Grupul bolilor cardiovasculare si cerebro-vasculare include afectiuni ale inimii, boala vasculara cerebrala si boli ale aparatului circulator. Acestea cuprind toate bolile inimii si ale sistemului circulator, incluzand hipertensiunea arteriala, cardiopatia ischemica, insuficienta cardiaca si accidentul vascular cerebral.
Bolile cardiovasculare si cerebrovasculare (BCV) continua sa ramana principala cauza de morbiditate si mortalitate in lume, reprezentand o provocare semnificativa pentru sanatatea publica.
Potrivit INSP, la nivel global, se observa o crestere importanta a proportiei bolilor cardiovasculare, consecinta a imbatranirii populatiei, de la 40% la adultii cu varste cuprinse intre 40 si 59 de ani, la 75% la cei cu varsta cuprinsa intre 60 si 79 de ani si la 86% la cei peste 80 de ani.
Decesele cauzate de BCV raman alarmant de ridicate ca numar si se estimeaza ca, la nivel global, in 2030 vor atinge cifra de 23 milioane, desi ratele generale ale mortalitatii s-au redus in ultimele decenii.
La nivelul Uniunii Europene (UE), BCV sunt responsabile de 42,5% din numarul global de decese anual, respectiv aproximativ 10 000 de decese/ zi.
“Rata standardizata a mortalitatii prin boli cardiovasculare in Romania este de 2,5 ori mai mare decat media UE. In anul 2023, conform datelor de la nivelul cabinetelor medicilor de familie, bolile cardiovasculare (cardiopatia ischemica si bolile cerebro-vasculare) ocupau impreuna cu boala hipertensiva, diabetul si bolile pulmonare cronice obstructive primele 5 pozitii in ierarhia bolilor cronice.”, transmite INSP.
Potrivit sursei citate, Romania se afla printre statele membre ale UE cu cea mai mare mortalitate evitabila, inregistrand valori inalte ale deceselor, atat din cauze prevenibile prin interventii de sanatate publica, cat si din cauze tratabile prin ingrijiri de calitate adecvate. Principalele cauze ale mortalitatii evitabile in Romania raman bolile cardiovasculare cu valori de 1,5 – 3 ori mai mari decat media UE, 27.
Etiologia BCV este multifactoriala, factorii de risc putand fi impartiti in doua categorii: neinfluentabili si influentabili.
Factorii de risc nemodificabili includ: factorii genetici, genul, varsta si in unele clasificari antecedentele heredo-colaterale.
Factorii de risc modificabili pentru bolile cardiovasculare sunt strans legati de stilul de viata si de mediul inconjurator si includ consumul de tutun si produse conexe, stresul, tulburarile de somn, stilul de viata sedentar, consumul daunator de alcool si alimentatia nesanatoasa. Hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, obezitatea si hipercolesterolemia reprezinta, de asemenea, factori de risc importanti pentru accidentul vascular cerebral (AVC) si infarctul miocardic acut (IMA).
Specialistii INSP mai spuns ca, intre factorii de risc care se asociaza cu bolile cardiovasculare, consumul de tutun a fost identificat ca fiind cel mai mare risc de sanatate evitabil.
Hipertensiunea arteriala este principalul factor de risc pentru deces si dizabilitate in regiunea europeana, fiind responsabil de aproape un sfert din decese si 13% din dizabilitati, aceasta regiune avand cea mai mare prevalenta a hipertensiunii arteriale din lume.
Consumul excesiv de sare este principalul factor al hipertensiunii arteriale si, ulterior, al deceselor cauzate de bolile cardiovasculare, astfel incat reglementarea cantitatii de sare din alimentele procesate are potentialul de a avea un impact pozitiv asupra sanatatii.
“Astfel, devine extrem de importanta constientizarea de catre populatia generala a faptului ca, in Romania, riscul cardiovascular la nivel populational este unul crescut. Romanii au un risc mare de imbolnavire prin boala cardiovasculara, un risc mare de deces prematur prin boli cardiovasculare si o prevalenta mare a factorilor de risc pentru boli cardiovasculare. Fiecare individ se poate implica activ in controlul si reducerea factorilor de risc cardio-vasculari.”, mai transmite INSP.
Totodata, Institutul National de Sanatate Publica reitereaza faptul ca renuntarea la fumat, reducerea cantitatii de sare, consumul de fructe si legume in cantitate optima, activitatea fizica regulata si evitarea consumului excesiv de alcool, reduc semnificativ riscul aparitiei bolilor cardiovasculare.
De asemenea, identificarea persoanelor cu risc crescut cardiovascular permite instituirea unui tratament adecvat precoce. Cresterea nivelului de informare si constientizare al pacientilor cu factori de risc metabolici (ex: hiperglicemie, dislipidemii, HTA etc) cu privire la importanta parametrilor care reflecta factorii de risc cardiovascular si importanta respectarii recomandarilor si tratamentului prescris de medic, poate salva un numar important de vieti.
Promovarea adoptarii unui stil de viata sanatos, de timpuriu, la prescolari si scolari este la fel de importanta, comportamentele sanogene formandu-se devreme in copilarie.
Etichete: boli cardiovasculare, hipertensiune arteriala, HTA, risc boli cardiovasculare, INSP
Autor: Adriana Pavel
0 Comentarii