Si medicii de familie din America sunt stresati!

Portalul Medscape  – website dedicat educatiei si informarii medicale –  a realizat o cercetare asupra stilului de viata al medicilor din SUA si a modului in care acestia gestioneaza legatura dintre profesie si viata privata, in raport cu stresul de la locul de munca.

Concret, cercetarea a analizat modul in care medicii percep experienta profesionala din perspectiva sentimentului de implinire si multumire pe care il au si din perspectiva entuziasmului pe care acestia il manifesta fata de munca depusa.

Medicii de familie – printre cei mai stresati specialisti

Medicii de familie ocupa din pacate locul 3 in topul celor mai stresati specialisti, dupa medicii care care ingrijesc pacienti in stare critica si de urgenta, principalele motive de stres fiind orele petrecute peste program si birocratia. Printre specialistii mai putin afectati de stresul de la locul de munca se afla pediatrii, medicii reumatologi si psihiatri, precum si medicii anatomopatologi.

Efectele fenomenului de burnout in cazul medicilor

O alta concluzie a studiului care evidentiaza aspecte ingrijoratoare in ceea ce priveste efectele stresului in cazul medicilor este reprezentata de faptul ca starile negative determinate de episoadele stresante de la locul de munca, alaturi de lipsa unui tratament adecvat conduc la cresterea ratei de suicid in radul medicilor din Satatele Unite ale Americii. Si in acest punct al cercetarii medicii de familie se afla pe un loc de frunte  (locul 4), acestia declarand ca stresul de la locul de munca le afecteaza sever viata privata.

In ceea ce priveste factorii si cauzele care determina niveluri crescute de stres la locul de munca, pe primele pozitii se afla, in mod surprinzator, aceleasi probleme de care se plang in mod uzual si medicii din Romania:

• orele petrecute peste program
• sarcinile birocratice extrem de numeroase
• presiunea reglementarilor legislative
• veniturile insuficiente raportate la volumul de munca
• lipsa sentimentului de implinire
• existenta unui numar crescut de pacienti dificili.

De asemenea, medicii se confrunta predominant cu sentimentul ca nu le ofera pacientilor ingrijirea medicala de care au nevoie.

“Nu este nimic surprinzator – afirma secretarul SNMF, dr. Sandra Alexiu, analiza atenta a activitatii in medicina de familie din diverse tari din Europa arata probleme similare pe care le acuza medicii afectati de sindroame de burnout (suprasolicitare): incarcare birocratica exagerata, timp foarte scurt dedicat fiecarei consultatii, relatii tensionate cu medicii din alte specialitati, finantare extrem de slaba, probleme de recunoastere ale specialitatii. La nivel global  medicina de familie este utilizata electoral, ca premiza extrem de importanta a dezvoltarii oricarui sistem de sanatate, peste tot se aclama teoretic rolul medicului de familie, insa asa cum se intampla in Romania, si in majoritatea tarilor finantarea nu merge in mod  corespunzator catre medicina de familie, ci catre spital. In cadrul congresului recent incheiat la Bucuresti (Congresul Asociatiei Internationale de Psihiatrie) s-au prezentat, de altfel, situatii comparative ale sistemelor de sanatate mondiale si ale fenomenelor de burnout”.

Si varsta are un cuvant de spus in gestionarea stresului de catre specialistii din domeniul medical. Astfel, studiul evidentiaza faptul ca medicii cu varsta de pana in 35 de ani si cei trecuti de 65 de ani manifesta un nivel mai scazut al stresului corelat cu profesia, in timp ce medicii cu varste cuprinse intre 46-55 de ani sunt cei mai afectati de aceste stari. Aceste rezultate sugereaza ca medicii care au acumulat mai multa experienta profesionala au dezvoltat si abilitati mai eficiente de a gestiona starile tensionate derivate din profesie si ca acestia reusesc sa echilibreze numarul orelor petrecute la locul de munca cu cele petrecute acasa. 

Prezenta stresului cauzat de specificul profesiei afecteaza semnificativ si starea de multumire si fericire de la locul de munca. Astfel, medicii specialisti care au raportat un nivel crescut al stresului au obtinut si un punctaj redus la contorizarea sentimentelor pozitive resimtite pe plan profesional, in timp ce medicii mai putin stresati au obtinut un punctaj mult mai crescut. Totusi, medicii afectati sever de stresul professional au declarat ca in sanul familiei sunt mult mai fericiti.

La finalul studiului a fost realizat un grup de cuvinte folosite de medicii interogati pentru a desemna factorii principali care determina stresul de la locul de munca. In acest grup, termenul de “pacienti” a fost cel mai proeminent, urmat fiind de “munca”, “timp”, “asigurare”, “spital”, “practica”.