Sindromul febril acut – Republica Democratica Congo (Boala X) | Simptome, riscuri, masuri

Pe data de 29 noiembrie 2024, Ministerul Sanatatii Publice al Republicii Democrate Congo a raportat catre Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) o alerta privind cresterea numarului de decese dintr-o cauza nediagnosticata in regiunea Panzi.

Intre 24 octombrie si 5 decembrie 2024, in regiunea Panzi din provincia Kwango au fost inregistrate, in unitati sanitare, 406 cazuri de boala nediagnosticata, avand urmatoarele simptome: febra, cefalee, tuse, rinoree si dureri musculare si articulare.

De asemenea, au fost raportate 31 de decese (rata de letalitate a cazurilor – CFR – este de 7,6%). Cazurile raportate au avut un varf epidemiologic in saptamana 45 (saptamana incheiata la 9 noiembrie 2024). Focarul este inca in desfasurare. Potrivit unui comunicat al Ministerului Sanatatii din data de 5 decembrie, au existat mai multe decese in comunitate decat cele declarate in unitatile sanitare. Aceste decese necesita investigatii suplimentare si caracterizari (varsta, sex etc.) pentru a fi verificate.

Au fost raportate cazuri in 9 dintre cele 30 de arii administrative din regiunea Panzi, si anume: Kahumbulu, Kambandambi, Kanzangi, Kasanji, Kiama, Mbanza Kipungu, Makitapanzi, Mwini Ngulu si Tsakala Panzi. Majoritatea cazurilor (95,8%) au fost inregistrate in Tsakala Panzi (169), Makitapanzi (142) si Kanzangi (78).

Distributia cazurilor pe grupe de varsta este urmatoarea: copiii cu varste intre 0-14 ani reprezinta 64,3% din totalul cazurilor raportate (grupele de varsta 0-59 luni, 5-9 ani si 10-14 ani reprezentand 53%, 7,4% si, respectiv, 3,9% din cazuri). Sexul feminin reprezinta 59,9% din totalul cazurilor.

Dintre decese, 71% au fost la persoane sub 15 ani (dintre care 54,8% sunt copii sub varsta de 5 ani). Toate cazurile grave au fost raportate la persoane subnutrite. Exista 145 de cazuri la persoane peste 15 ani, dintre care 9 au decedat.

Simptome

Prezentarea clinica a pacientilor include simptome precum: febra (96,5%), tuse (87,9%), oboseala (60,9%) si rinoree (57,8%). Principalele simptome asociate cu decesele includ dificultati respiratorii, anemie si semne de malnutritie acuta.

Avand in vedere contextul actual din zona afectata, diagnosticul diferential al bolii prezente trebuie realizat cu: rujeola, gripa, pneumonia acuta (infectia tractului respirator), sindromul hemolitic uremic determinat de infectia cu E. coli, COVID-19 si malaria.

Evaluarea riscului

Nivelul general de risc pentru comunitatile afectate este evaluat ca fiind ridicat, datorita:

1. Provocarilor severe in ceea ce priveste logistica si infrastructura, care impiedica un raspuns eficient si in timp util.
2. Numarului mare de cazuri grave, in special in randul grupurilor vulnerabile, cum ar fi copiii.
3. Lipsa resurselor critice, cum ar fi capacitatea de diagnostic de laborator, personalul instruit si medicamentele necesare pentru gestionarea adecvata a focarului.

La nivel national, riscul este considerat moderat, datorita caracterului localizat al focarului in regiunea Panzi. Totusi, potentialul de raspandire in zonele invecinate, impreuna cu lacunele din sistemele de supraveghere si raspuns, subliniaza necesitatea unei pregatiri sporite.

La nivel regional si global, riscul ramane scazut in acest moment. Cu toate acestea, proximitatea zonei afectate fata de granita cu Angola ridica ingrijorari privind posibila transmitere transfrontaliera, mai ales in contextul lipsei informatiilor despre existenta unor cazuri similare in Angola. Monitorizarea si coordonarea transfrontaliera vor fi esentiale pentru atenuarea acestui risc.

Potrivit autoritatilor sanitare, acest eveniment nu interfereaza cu calatoriile si comertul international. Increderea actuala in informatiile disponibile ramane moderata, din cauza lacunelor semnificative in datele clinice, epidemiologice si de laborator.

Desi dovezile colectate pana acum sunt plauzibile, ele sunt insuficiente pentru a elucida pe deplin dinamica focarului sau cauza de baza. Sunt necesare investigatii suplimentare si eforturi multidisciplinare robuste. Remedierea acestor lacune va fi esentiala pentru controlul focarului si prevenirea raspandirii ulterioare.

Raspunsul de sanatate publica

• Coordonarea a fost consolidata la nivel national, provincial si comunitar. Au loc intalniri zilnice de coordonare, iar echipele provinciale participa activ la planificarea si implementarea raspunsului.
• A fost elaborata o definitie de caz bazata pe simptomele clinice observate, care ghideaza eforturile de supraveghere si raportare.
• Depistarea activa a cazurilor se desfasoara atat in unitati sanitare (inclusiv verificarea registrelor spitalelor), cat si in comunitati.
• Datele sunt colectate pentru o analiza epidemiologica detaliata, iar decesele din comunitate sunt investigate pentru a intelege dinamica transmiterii si amploarea focarului.
• Echipe de raspuns rapid au fost trimise in regiunea Panzi pe 30 noiembrie, iar o echipa multidisciplinara, inclusiv experti OMS, a fost mobilizata pe 7 decembrie pentru investigarea focarului si consolidarea raspunsului.
• Au fost distribuite medicamente pentru tratarea cazurilor si prevenirea deceselor.
• Capacitatea furnizorilor de asistenta medicala este in curs de intarire, pentru asigurarea celor mai bune ingrijiri posibile pentru pacienti.
• Probele de laborator sunt recoltate si trimise la laboratorul din Kinshasa, iar testele rapide de diagnostic (RDT) pentru malarie si COVID-19 sunt utilizate pentru diagnostic diferential.
• Mesaje-cheie sunt diseminate pentru constientizarea publicului si promovarea comportamentelor preventive generale.

Recomandarile OMS pentru reducerea impactului focarului si prevenirea raspandirii

1. Consolidarea mecanismelor de coordonare: Este esentiala o coordonare unitara la nivel national, provincial, local si transfrontalier. Proximitatea fata de Angola subliniaza necesitatea colaborarii pentru monitorizarea cazurilor similare si prevenirea transmiterii transfrontaliere.

2. Imbunatatirea supravegherii: Depistarea activa a cazurilor trebuie continuata, atat in institutiile sanitare, cat si in comunitati, cu un accent deosebit pe zonele unde au fost raportate decese. Supravegherea comunitara trebuie intarita pentru identificarea rapida a cazurilor si raspuns prompt.

3. Caracterizarea clinica si diagnostic diferential: Definirea cazului pe baza datelor colectate va permite o mai buna intelegere a bolii. OMS recomanda utilizarea Platformei Clinice Globale pentru analiza datelor anonimizate.

4. Gestionarea cazurilor: Furnizarea medicamentelor esentiale si a testelor rapide trebuie sa fie prioritara. Probele de laborator trebuie analizate rapid pentru confirmarea cauzei focarului.

5. Prevenirea si controlul infectiilor: Lucratorii din sanatate trebuie instruiti privind masurile IPC, inclusiv utilizarea echipamentului de protectie personala.

6. Comunicarea riscurilor si implicarea comunitatii: Mesaje educationale trebuie diseminate pentru cresterea gradului de constientizare, prevenirea bolii si aderarea la recomandarile medicale.

7. Gestionarea logisticii si securitatii: Provocarile legate de infrastructura si securitate trebuie abordate pentru asigurarea unui raspuns eficient.

Citeste si: Boala misterioasa X | Ce spun medicii si autoritatile din Romania

Surse: WHO, INSP, MS

Etichete: boala x, sindromul febril acut, virus misterios congo, simptome boala x, risc boala x, INSP, OMS