Solidaritatea Sanitara: Se risca blocarea functionarii unor servicii publice de sanatate

Federatia „Solidaritatea Sanitara” atentioneaza public Guvernul asupra impactului negativ pe care-l are proiectul de OUG aflat in dezbatere publica asupra angajatilor din Sanatate si a capacitatii unitatilor sanitare de-a asigura servicii publice.

“In conditiile in care deja inflatia a redus deja salariile reale cu 42,72% raportat la 1 ianuarie 2018, scaderea suplimentara a unora dintre venituri accentueaza intr-un mod periculos problemele cu care se confrunta profesionistii din Sanatate. Asa cum am precizat in mod sistematic in ultimele luni, in discutie poate fi doar cresterea veniturilor angajatilor din Sanatate, nivelul minim de referinta fiind compensarea pierderilor determinate de inflatie.”, transmite Federatia Solidaritatea Sanitara, intr-un comunicat de presa.

Potrivit organizatiei sindicale, proiectul privind unele masuri fiscal bugetare in domeniul cheltuielilor publice are cel putin urmatoarele consecinte negative asupra angajatilor din Sanatate:

I. Eliminarea drepturilor la indemnizatia de hrana si voucherele de vacanta pentru o parte semnificativa a angajatilor din Sanatate

(1) Aceasta masura va afecta cca. 24,4% din angajatii din spitale, pierderea este de cca. 466 lei brut/luna. Este vorba atat despre medici (care reprezinta cca. 65% din angajatii care pierd) cat si de angajatii din alte categorii salariale. Cresterea veniturilor salariale ale asistentelor medicale din aceste locuri de munca (in situatia in care putem face aplicabile – prin modificarea lor – prevederile OUG nr. 63/2023) va fi anulata in astfel de cazuri de pierderea acestor drepturi.

(2) Pierderile amintite la punctul anterior vor determina un efect de tipul legii consecintelor neintentionate a acestui act normativ, ce va interveni pe zona asistentelor medicale din serviciile UPU, ATI si alte cateva servicii: deoarece salariile brute ale acestor angajati ating si depasesc discret pragul stabilit de actul normativ in special datorita turelor si lucrului in zilele libere legale, masura va exercita un caracter inhibitor la adresa participarii la asigurarea continuitatii furnizarii serviciilor medicale. Consecinta o va constitui scaderea capacitatii spitalelor de a asigura serviciile publice in aceste specialitati.

La cele amintite anterior se adauga inechitatea majora creata de utilizarea ca referinta a unui prag salarial, angajatii aflati imediat deasupra acestui prag (care au pana cu pana in 460 lei brut/luna peste acest prag) fiind dezavantajati fata de cei aflati imediat sub acest prag. Suplimentar, in conditiile in care, asa cum am precizat, depasirea acestui prag este generata in unele cazuri de participarea angajatilor la asigurarea continuitatii serviciilor medicale, aceasta fiind variabila la nivel individual de la o luna la alta, devine incerta situatia angajatilor care se afla intr-o luna peste acest prag iar in alta sub acesta.

(3) Datele fiind cele amintite la punctul anterior, este evident faptul ca masura este discriminatorie fata de angajatii care lucreaza in ture si in zilele libere legale, comparativ cu lucratorii care nu desfasoara activitatea in astfel de conditii. In situatia in care se decide mentinerea unui prag pentru acordarea acestor drepturi (masura pe care nu o sustinem), solutia echitabila este de a lua in considerare doar veniturile aferente salariilor de baza.

II. Plafonarea unor drepturi salariale pentru unele categorii de angajati deja aflati intr-o situatie de discriminare salariala

(1) Sporurile pentru conditii de munca pentru ale personalului nemedical/TESA nu vor putea depasi 1000 lei/luna, masura generand pierderi salariale pentru unii dintre ei.

(2) Pierderile salariale amintite la punctul anterior intervin in cazul unor angajati din Sanatate care sunt deja in situatia de discriminare salariala deoarece nu au drepturile salariale stabilite in aceeasi anexa a legii salarizarii cu ceilalti angajati din acest sector. Astfel, deja acesti angajati sunt lipsiti de o serie de drepturi salariale in situatiile in care lucreaza in aceleasi conditii de munca cu personalul medical si auxiliar sanitar.

III. Limitarea posibilitatii de exercitare a profesiei pentru angajatii din DSP-uri prin descentralizarea acestor institutii. Consideram ca descentralizarea acestor servicii publice de sanatate inseamna de fapt destructurarea acestora, generand riscuri majore la adresa sanatatii publice din Romania.

“Federatia „Solidaritatea Sanitara” se opune acestor masuri ce au ca rezultat scaderea veniturilor angajatilor din Sanatate si limitarea posibilitatii de exercitare a profesiei pentru o serie de profesionisti. Adoptarea acestor masuri poate contribui la cauzele care vor determina reluarea protestelor incepand cu luna septembrie, la o scara mult mai mare. Precizam ca la lista motivelor de protest se adauga intarzierea finalizarii Acordului cu Guvernul, menit sa asigure transpunerea angajamentelor asumate de acesta, si faptul ca inca nu a fost finalizat si inregistrat Contractul colectiv de munca la nivel de sector Sanatate.”, mai transmite Comitetul Director al organizatiei sindicale.

Etichete: OUG masuri fiscal bugetare, solidaritatea sanitara