Speranta de viata poate creste cu 3,4 – 4,5 ani la persoanele active

Expertii din intreaga lume recunosc beneficiile activitatii fizice pentru sanatate. De data aceasta, autorii au analizat datele din sase studii incluse in American National Cancer Institute Cohort Consortium, care arata ca persoanele active au speranța de viata crescuta cu 3,4 – 4,5 ani.

Cresterea sperantei de viata prin activitati fizice

Studiul publicat în jurnalul stiintific “Plos Medicine” a analizat indicele de masa corporala (IMC) si datele activitatii fizice pe un esantion de aproximativ 640.000 de persoane de peste de 40 ani.

Obiectivul principal a fost stabilirea unei relatii intre practicarea de exercitii fizice la maturitate si cresterea sperantei de viata in timpul unei perioade de observatie de 10 ani.

Pentru analiza, au fost stabilite diferite nivele de activitate fizica, iar autorii au observat orice legatura directa dintre acestea si creșterea sperantei de viata.

Rezultatele arata ca speranta de viata poate creste cu pana la 3,4 ani pentru cei care desfasoara o activitate fizica moderata, ca mersul pe jos, la nivelul minim recomandat de OMS, si 4,2 ani pentru cei care desfasoara cel putin 150 de minute de activitate fizica pe saptamana, insemnand dublul recomandarii OMS.

Influenta pe care activitatea fizica o are asupra sperantei de viata in functie de greutatea corporala

S-a observat ca persoanele cu greutate normala si un stil de viaţa activ isi pot creste speranta de viata cu pana la 7,2 ani in comparatie cu cei inactivi si cei obezi (IMC>35,0).

Pentru analiza, cercetatorii au divizat esantionul in patru grupe diferite: greutate normala, supraponderali, clasa I de obezitate (30-34,9 IMC) si clasa II de obezitate (peste 35 IMC).

Daca pana acum mai multe analize au sugerat ca activitatea fizica nu influenteaza speranta de viata, este pentru prima data cand un studiu cuantifica diferenta in ani a sperantei de viata dintre persoanele active, inactive si cele supraponderale.

Conform studiului, datele ar putea fi folositoare pentru dezvoltarea unui mesaj public de sanatate care amplifica beneficiile oferite de activitatea fizica.

Balanța energetică

În 2012, alti autori au demarat studii ce au fost publicate in ‘British Medical Journal’ si efectuate la Universitatea Durham (Anglia), la cererea OMS, studiile fiind referitoare la relatia dintre consumul total de grasime si grasimea corporala la adulti si copii.

Referitor la implicatiile asupra politicii publice de sanatate, autorii au observat ca “Aportul scazut de grasime duce la reduceri ale greutații la adulti, reduceri mici, dar semnificative statistic, cat si importante din punct de vedere clinic, studii cu aport de grasime de baza de 28-43% din aportul energetic si durate de la şase luni la peste opt ani”.

Ei au observat si ca “Exista probe care sustin un efect similar la copii si la adultii tineri”. In timp ce acest studiu specific s-a concentrat pe consumul de grasime, realizarea echilibrului energetic necesita ca aportul total de calorii din toate sursele sa nu depasească consumul total de calorii.

Surse: Moore SC, Patel AV, Matthews CE, Berrington de Gonzalez A, Park Y, et al. (2012). Activitatea fizica de intensitate moderata si viguroasa si mortalitatea: O analiza pe un grup mare. PLoS Med 9(11): e1001335. doi:10.1371/journal.pmed.1001335

Hooper L, Abdelhamid A, Moore HJ, Douthwaite W, Skeaff CM, Summerbell CD. Efectul reducerii aportului de grasime totala asupra greutatii corporale: verificare sistematica si meta-analiza studiilor clinice randomizate controlate si studii de grup. British Medical Journal, 2012;345:e7666 doi: 10.1136/bmj.e