Studiu: Angajatii spitalelor din Sibiu sufera de epuizare

Mai mult de o jumatate din angajatii celor sase spitale din municipiul Sibiu sufera de epuizare. Este vorba atat de cadrele medicale, cat si de personalul administrativ, arata un studiu dat publicitatii de catre Consiliul Judetean, institutie care are in subordine aceste unitati sanitare.

“Rezultatele indica faptul ca aproape jumatate dintre angajati (45%) nu percep ca sunt implicati in munca lor, nu simt energie, dedicare si concentrare in desfasurarea activitatilor specifice muncii lor. Asa cum era de asteptat, dintre categoriile socioprofesionale cu cel mai inalt risc de burnout se evidentiaza medicii (atat din sectii COVID, cat si non-COVID), dar un rezultat mai putin asteptat a fost inregistrarea unui nivel foarte inalt si in randul personalului TESA (unde nu se lucreaza in schimburi, prin urmare aceeasi persoana a fost nevoita sa lucreze peste program in situatiile de varf si unde nivelul de salarizare este adesea cel mai scazut).”, arata studiul.

Dintre sursele de stres se evidentiaza in primul rand instabilitatea legislativa si conditiile de lucru, si nu atat de mult resursele materiale:

• 54% dintre respondenti au resimtit in mare si foarte mare masura rigorile, prevederile si cerintele legislative generate de situatia pandemica ca fiind o sursa de stres.
• 41% dintre respondenti au resimtit in mare si foarte mare masura conditiile de lucru (numarul mare de garzi, ture de noapte, solicitarile multiple) ca fiind o sursa de presiune.
• 62% dintre respondenti au apreciat ca resursele (echipament individual de protectie, materiale sanitare necesare desfasurarii activitatii profesionale zilnice) nu au constituit o sursa important de stres.

Suportul social oferit de familie si prieteni este in mod semnificativ principala resursa mentionata de participantii la studiu ca fiind de ajutor pentru a gestiona cu succes presiunile socio-profesionale, fiind apreciat ca ar fi nevoie de o mai mare sustinere din partea asociatiilor profesionale si bisericii, dar si a sefilor directi.

Recomandarile echipei de cercetare pun accent pe nevoia comunicare si feedback in interiorul institutiilor medicale, iar pentru aceasta recomanda construirea in timp a unei “culturi organizationale a feedbackului si a implicarii”, bazata pe incredere.

Ea trebuie sa se manifesta prin consultarea periodica reala a personalului cu privire la conditiile, nevoile si resursele posturilor/ rolurilor socioprofesionale/ angajatilor (propuneri de imbunatatire de care sa se tina cont, calitatea echipamentului etc.), explicarea deciziilor si a protocoalelor/ regulamentelor noi pentru implementare efectiva, comunicare autentica si cu respect (la nivel managerial/ sectie/ colegial: sa invete sa ceara feedback, sa ofere feedback, sa urmareasca un feedback, sa multumeasca); construirea echipelor (coeziune, gestionarea conflictelor) si stimularea resurselor de grup si personale (dezvoltare personala, workshop-uri), mai concluzioneaza studiu.

De asemenea, abordarea sindromului de burnout intr-un mod riguros, stiintific, cu parcurgerea mai multor etape: evaluare, monitorizare, interventie, preventie, o atentie sporita acordata categoriilor socio-profesionale vulnerabile cum ar fi: alte ocupatii, medici, asistenti medicali, precum si sectiilor spitalului in care riscul este mai mare, dar si elaborarea unei strategii de interventie cu scopul de a diminua riscul la burnout sunt doar cateva dintre cele mai importante solutii pe care echipa de cercetare le propune managerilor spitalelor care au facut parte din studiu.

Cercetarea s-a desfasurat in perioada 2020-2021, iar colectarea efectiva a datelor a avut loc in intervalul aprilie – iunie 2021. La studiu au participat 1.657 de persoane din urmatoarele categorii profesionale: medic specialist/ primar, medic rezident, asistent/a medical/a, infirmiera/ ingrijitoare/ brancardier, alte categorii de personal de specialitate, personal administrativ, personal tehnic.

Printre cei care au facut parte din echipa de studiu se numara seful Departamentului de Psihologie din cadrul Facultatii de Stiinte Socio-Umane, Universitatea ‘Lucian Blaga’ din Sibiu, Mihaela Bucuta, directorul medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie ‘dr. Gheorghe Preda’ Sibiu, Ciprian Bacila si Valentin Parvu, un sibian stabilit in SUA, care este consultant in statistica.

Etichete: personal medical spitale sibiu, sindromul burnout personal medical, spitale sibiu