Studiu: Jumatate dintre parinti trateaza durerea si febra copiilor cu medicamente nepotrivite varstei lor

Cele mai frecvente probleme de sanatate in randul juniorilor (7-12 ani) sunt raceala si gripa, arata un studiu Ivox, realizat la solicitarea Societatii Nationale de Medicina Familiei, care a avut drept scop investigarea principalelor dificultati cu care se confrunta parintii in timpul episoadelor de boala ale copiilor.
Jumatate dintre parintii romani trateaza durerea si febra juniorilor (7-12 ani) cu medicamente nepotrivite varstei lor.

– Pentru 22% dintre parinti, cea mai mare temere vizavi de copiii lor este aparitia unei boli care le-ar putea pune in pericol starea de sanatate, urmata de temeri legate de siguranta copilului si stabilitatea financiara.
– Infectiile respiratorii reprezinta cele mai frecvente afectiuni ale copiilor intre 7 si 12 ani. Majoritatea (88%) racesc in fiecare an, iar mai mult de o treime (38%) dintre ei racesc chiar si de trei ori pe an;
– Tratamentul in caz de raceala si gripa si/sau dureri ii pune in dificultate pe jumatate dintre parintii cu copii peste 7 ani, pe motiv ca nu exista optiuni in materie de analgezice si antipiretice special concepute pentru aceasta categorie de varsta. Astfel, 2 din 10 parinti sunt nevoiti sa le administreze copiilor tratamente pentru o categorie de varsta mai mica;
– Si toleranta juniorilor la administrarea de medicamente reprezinta o provocare pentru parinti. 30% dintre copiii peste 7 ani accepta mai usor tratamentul daca are gust placut, iar 15% apreciaza usurinta la inghitire.
 
Principalele temeri ale parintilor, atunci cand copilul se confrunta cu infectii respiratorii, sunt episoadele de febra (52%) si riscul de complicatii, precum pneumonia (44%). Febra, desi un raspuns natural al organismului la o infectie, din cauza starii generale proaste, a lipsei apetentei asociate, determina ingrijorarea majora a parintilor si trebuie combatuta eficient cu un medicament administrat in doza corecta.
 
7 din 10 parinti merg cu copilul la control la medicul de familie sau la medicul pediatru, in cazul in care acesta trece printr-un un episod de boala.

Aproape o cincime dintre parinti (17%) le administreaza copiilor medicamente deja “testate”, care au functionat si in alte episoade de boala si doar un parinte din zece incearca, pe cat posibil, sa isi lase copilul sa depaseasca episodul de boala, fara medicamente, preferand sa ii administreze tratament, doar daca boala pare sa se inrautateasca, mai arata studiul citat.
 
Risc de dozare inadecvata varstei, in cazul copiilor mai mari
 
Atunci cand vine vorba de tratament, o proportie majoritara de parinti (94%) aleg medicamente doar la recomandarea medicului sau farmacistului, iar pentru 10% dintre acestia, conteaza ca medicamentele respective sa fie si o marca de incredere.
 
Cea mai mare dificultate este insa alegerea unor analgezice si antipiretice destinate copiilor mai mari, tintite pe nevoile si greutatea acestora.

Aproximativ jumatate (45%) dintre parinti sustin ca nu exista o varietate larga de medicamente analgezice si antipiretice special destinate copiilor mari, peste 7 ani.

Astfel, 20% dintre acestia se vad nevoiti sa le administreze copiilor analgezice si antipiretice pentru o categorie mai mica de varsta. Dozarea corecta a medicamentului este insa extrem de importanta, sustin medicii.
 
“Intr-adevar, categoria copiilor peste 7 ani este mai speciala, in sensul ca ei nu mai sunt nici copii mici, dar nici adulti. In plus, este o perioada de crestere, in care nevoile se schimba rapid. Din nefericire, copiii mari ajung sa fie tratati cu medicamente analgezice si antipiretice pentru adulti sau pentru o categorie de varsta mai mica, nepotrivite pentru nevoile si greutatea lor. Jumatate dintre parintii participanti la acest studiu au declarat ca le este usor sa aleaga, insa atentie la dozare, pentru ca daca le administreaza copiilor un produs cu care sunt obisnuiti la varstele anterioare, riscul este de subdozare. Deci, preparatele gata dozate special destinate acestei categorii de varsta ar trebui sa fie preferate de parinti”, a declarat Dr. Ileana Efrim, medic de familie.
 
Medicul de familie adauga ca ‘preparatele gata dozate sunt mai sigure si mai usor de administrat inclusiv in cazul copiilor care isi administreaza singuri medicamentele — copii care raman singuri acasa, care isi iau tratamentul la scoala, in tabara etc. — sau care stau cu bone, bunici. Preparatele gata dozate au avantajul ca nu necesita ajustare permanenta si se poate reconstitui administrarea pe o zi in caz de suspiciune ca tratamentul a fost subdozat sau supradozat’.
 
Medicamentele greu de inghitit principala problema a copiilor mai mari
 
Pe langa faptul ca doza nu este, de cele mai multe ori, potrivita categoriei de varsta, si toleranta copiilor la administrarea medicamentelor reprezinta o problema pentru aproximativ 60% dintre parinti.

O treime dintre acestia sustin ca singura conditie cu care copiii lor accepta medicamentele este ca acestea sa aiba un gust placut, iar 15% spun ca le accepta doar daca sunt usor de inghitit. 15% dintre parinti sustin ca isi conving foarte greu copiii sa accepte orice fel de medicament.
 
Astfel, 7 din 10 copiii ar prefera ca medicamentele sa fie usor de inghitit, iar 6 din 10 ar aprecia ca acestea sa aiba un gust placut, sustin parintii respondenti. De asemenea, 11% prefera ca medicamentele sa aiba o culoare placuta.
 
“La 7-12 ani, copiii au deja multe obiceiuri si gusturi formate, pot sa refuze pe criterii clare un produs medicamentos, de aceea, eforturile in conceperea formei de administrare si a caracteristicilor organoleptice (miros, gust, aspect etc.) sunt importante. La aceasta varsta, ei pot sa respinga siropurile, pentru ca se percep deja ‘mari’ si ‘apti’ de gesturi noi si curajoase, au tendinta de a se compara cu adultii si de a copia atitudini de adulti, deci si tratamentele pentru aceasta categorie de varsta ar trebui sa raspunda tendintelor si cerintelor pacientilor”, explica dr. Ileana Efrim.
 
Boala “strica” pofta de joaca
 
Episoadele de boala au un impact semnificativ asupra starii de spirit si comportamentului in colectivitate al copiilor. Peste jumatate dintre acestia (55%) nu mai au energie si pofta de joaca, iar 32% dintre copii au o stare generala atat de proasta, care nu le mai permite sa isi desfasoare nicio activitate.

Pe langa tratament antipiretic si analgezic, parintii incearca sa le aline suferinta copiiilor petrecand mai mult timp cu ei (58%), preparandu-le felul de mancare preferat (32%), iar 39% dintre parinti ii incurajeaza sa se odihneasca mai mult atunci cand sunt bolnavi.
 
“Este evident ca un copil febril este un copil care sufera, deci nu isi poate indeplini activitatile de rutina. De aceea, combaterea febrei la timp si cu dozele recomandate este un deziderat. Astfel, se reduce perioada de stare generala modificata si readuce zambetul copilului. Febra prelungita, chiar si la valori mici-moderate este o provocare pentru organismul copilului, deci ea nu trebuie prelungita inutil sau tratata suboptimal, cu doza sub cea recomandata. Este ideal ca un copil bolnav sa se bucure de atentie sporita din partea parintilor sai, primul gest fiind administrarea unui preparat adaptat, sigur si eficace de combatere a febrei si hidratarea corespunzatoare. Antipireticele si analgezicele trebuie sa faca parte din minimul necesar de medicamente din casa/bagajul de vacanta”, conchide medicul de familie Ileana Efrim.
 
Studiul “Care sunt temerile parintilor cu privire la copiii lor” a fost realizat pe platforma Ivox, la comanda Societatii Nationale de Medicina Familie, pe un esantion reprezentativ de 471 de parinti cu copii intre 7 si 12 ai, din mediul urban, in perioada 11-18 iulie. Studiul are o marja de eroare de—+3%.
 
Biroul de presa al SNMF