Timpul de asteptare pentru tratamentul hepatitei in tarile din UE

Listele de asteptare in cazul pacientilor cu hepatita sunt o problema in mai multe tari din Uniunea Europeana. De exemplu, in Suedia timpul de asteptare pentru un pacient bolnav de hepatita este de aproximativ 6 luni. In Polonia in schimb se asteapta mai mult timp, aproximativ un an. Aceasta situatie este intalnita si in Bulgaria unde se asteapta o perioada asemanatoare. In Romania in schimb lucrurile nu sunt atat de bune, pe lista de asteptare fiind in momentul de fata 5.500 de pacienti care beneficiaza de tratament, numarul total de bolnavi inregistrati fiind de doua milioane.

Astfel, pentru medicatie, acesti pacienti asteapta si trei ani. Acesta este unul dintre motivele pentru care Romania se afla pe locul doi in Europa, dupa Ungaria, in statisticile privind mortalitatea in urma afectiunilor hepatice cronice. Astfel ca, din 100.000 de persoane, 50 mor anual fie pentru ca nu au ajuns pe listele de asteptare, fie pentru ca s-au aflat pe aceste liste de prea mult timp.

“In Romania se afla in curs de aparitie medicamente noi destinate vindecarii hepatitei, care presupun un timp mai scurt de tratament decat medicamentele existente pe piata in acest moment (intre 6 si 8 luni), cu mai putine efecte adverse si cu o rata de vindecare mai mare. Mai mult, in prezent se efectueaza cercetarea a aproximativ 150 de molecule care pot deveni medicamente ce vor trata hepatita peste 15 de ani”, afirma Cristian Lutan, director executiv adjunct la Asociatia Romana a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM).

12 milioane de persoane cu hepatita in Europa

Potrivit statisticilor, 17% dintre cele 12 milioane de persoane care se presupune ca sunt infectate cuvirusul hepatitei B si C in intreaga Europa sunt din Romania. In Polonia, de pilda, sunt 9.000 de pacienti care sufera de hepatita, iar in Bulgaria in jur de 250 de pacienti sunt tratati de hepatita C si peste 200 asteapta tratament pentru hepatita B. Mai grav este insa ca la 30% din pacienti hepatita B evolueaza in ciroza hepatica, iar virusul hepatic B este responsabil de 70% din cazurile de cancer hepatic primiv. In ceea ce priveste hepatita C, 80% din infectiile acute se cronicizeaza. Un sfert din cei cu hepatita cronica C dezvolta ciroza hepatica, iar unul din cinci pacienti dezvolta cancer hepatic.

Ce s-ar putea face?

Reprezentantii pacientilor cu afectiuni hepatice sustin ca s-ar putea face multe lucruri in acest sens. De exemplu, daca ar exista un Registru Unic al Hepatitelor, ar fi posibila depistarea unui numar mai mare de pacienti intr-un stadiu incipient al bolii si, implicit, costurile tratamentului ar fi mult mai reduse.O problema este aceea ca lista de medicamente compensate din Romania nu a mai fost actualizata din 2008, atunci cand s-au adaugat moleculele aprobate de catre EMA pana la data de 27 martie 2007. “Aceast lucru inseamna peste 1.000 de zile de la ultima actualizare si un decalaj foarte mare intre nevoile pacientilor si tratamentele disponibile pe piata.

In prezent, exista aproximativ 110 molecule si indicatii terapeutice noi care asteapta hotararea Guvernului pentru a fi introduse in lista de compensate”, sustin reprezentantii bolnavilor.

Autor: Oana Ciornia
Sursa: www.paginamedicala.ro