Tulburarile cognitive si riscul de a dezvolta dementa

Anual, in intreaga lume, zece oameni din 100.000 sunt diagnosticati cu boala Parkinson, la nivel european fiind 1,2 milioane pacienti, iar in tara noastra sunt inregistrati peste 70.000 de pacienti care au aceasta maladie. In ceea ce priveste boala Alzeihmer, in Romania exista peste 500.000 de pacienti care sufera de asa zisa boala a uitarii.

Anual, aproximativ 65.000 de romani sufera un accident vascular cerebral (AVC), iar la nivel mondial apar circa 1,7 milioane de cazuri noi.

Raportat la numarul cazurilor cu traumatisme cranio-cerebrale (TBI), in Romania intalnim o crestere semnificativa cu o incidenta de 300 de cazuri la 100.000 de locuitori, inregistrandu-se anual peste 60.000 de noi cazuri.
Incidenta este peste media europeana care oscileaza intre 150-300 cazuri la 100.000 de locuitori.

Tulburarile de memorie, functie executiva, vorbire, perceptie spatiala, atentie, calcul si praxie, intr-un cuvant tulburari cognitive, reprezinta consecinte frecvent intalnite dupa o leziune cerebrala dobandita, in particular dupa un accident vascular cerebral (AVC) sau o leziune cerebrala traumatica (TBI), dar si ca efect al bolilor Alzeihmer sau Parkinson ramanand o cauza majora de dizabilitate.

Mai exact, tuburarile cognitive se manifesta prin modificarea capacitatii de gandire, executie si a memoriei pacientului, in sensul deteriorarii acestora, fata de un nivel anterior de functionare. Acestea se mai pot produce si in contextul imbatranirii normale (imbatranirea fiziologica).

Studiile arata ca, o parte din persoanele cu tulburare cognitiva usoara raman stabile cognitiv sau redobandesc starea de normalitate, dar o mare parte progreseaza spre dementa in urmatorii 5 ani, de aceea tulburarea cognitiva usoara poate fi considerata un factor de risc pentru dementa.

Tipul amnestic de tulburare cognitiva are un risc crescut de conversie in dementa Alzheimer.

Rezultate cercetarilor indica faptul ca peste 80% din pacientii cu tulburare cognitiva usoara dezvolta dementa pe parcursul vietii.

“Cauzele directe ale bolilor neurodegenerative sunt in principiu necunoscute. Nu se stie cu exactitate ce anume declanseaza procesele de degenerare neuronala care se soldeaza cu aparitia bolii Parkinson, bolii Alzheimer sau a sclerozei laterale amiotrofice. Este clar insa ca acestea au un determinism multifactorial in care anumite predispozitii genetice sunt validate de anumiti factori de mediu.”, a declarat Prof. Dr Dafin Muresanu, presedinte al Societatii de Neurologie din Romania (SNR) si presedintele Societatii pentru Studiul Neuroprotectiei si Neuroplasticitatii (SSNN).

Boala Alzheimer si boala Parkinson, au un puternic impact asupra functiilor cognitive

Daca ne referim la simptomele cognitive in boala Alzheimer, acestea se caracterizeaza printr-un debut gradat. In acest context cele mai frecvente sunt tulburarile de memorie care se pot defini prin incapacitatea bolnavului de a retine informatiile noi sau date despre evenimente recente, chiar daca pastreaza amintiri dintr-un timp indepartat si chiar din copilarie. In timp, evolutia clinica a bolnavului se indreapta spre un tablou dezintegrativ de tip dementa.

Pe de alta parte, si Boala Parkinson (BP) consta intr-o afectare complexa a functiilor motorii si non-motorii ale creierului, implicand atat mecanisme dopaminergice, cat si nondopaminergice. Durerea precum si alte simptome senzitive sunt prezente la 40-50% dintre pacienti, acestea fiind descrise ca senzatii de amorteala, furnicaturi, arsura,caldura, raceala, durere, iar disfunctia olfactiva, ca si semn timpuriu in BP, afecteaza aproximativ 90% din pacienti.

In BP sunt frecvent afectate functiile executive, cum sunt planificarea si capacitatea de a lua decizii, de asemenea memoria de lucru, limbajul, abilitatile vizuo-spatiale (in special perceptia si interpretarea informatiilor vizuale), timpul de reactie si atentia.

Insa, in stadiile timpurii ale BP, sunt cu predilectie afectate functiile executive. Impactul afectarii cognitive asupra functionalitatii zilnice a pacientului si asupra calitatii vietii sale este influentat de recunoasterea acestor modificari.

Unele studii arata ca impactul negativ al deteriorarii cognitive a pacientului cu BP se extinde asupra persoanelor care asigura ingrijirea pacientului.

Afectarea cognitiva poate fi prezenta inca din stadiile timpurii ale bolii Parkinson.

Chiar si pacientii nou diagnosticati cu BP au fost descoperiti ca avand un declin cognitiv semnificativ.La debut afectarea cognitiva este usoara, putand fi inaparenta clinic si din aceasta cauza, subevaluata. BP este o boala progresiva, evolutia presupunand si deteriorarea cognitiva.

Studiu in domeniul traumatismelor cranio-cerebrale

In ceea ce priveste preocuparea continua si eforturile specialistilor pentru starea de bine a creierului, in cadrul programului stiintific si educational “RoNeuro Brain Days”, desfasurat la Cluj-Napoca in luna Iunie a anului curent, a fost prezentat cel mai mare studiu retrospectiv din ultimul deceniu in domeniul traumatismelor cranio-cerebrale, care atrage atentia asupra efectelor pozitive ale tratamentului cu factori neurotrofici, la pacientii cu aceste tipuri de leziuni cerebrale.

Conform acestor date tratamentul imbunatateste semnificativ performantele si calitatea vietii pacientilor.
La acest amplu studiu, coordonat de profesorul Dafin Muresanu au participat 25 de neurochirurgi si neurologi de top, in cea mai mare parte din Romania care au analizat rezultatele obtinute dupa tratamementul cu factori neurotrofici la un numar de de 7.769 de pacienti cu traumatisme craniocerebrale usoare, medii si severe, in 10 departamente de neurochirurgie din Romania, pe o perioada de 5 ani.

“Acest studiu a fost o reala provocare pentru neurologie in general si neurochirurgie in special, iar rezultatele obtinute ne arata o evidenta imbunatatire a starii de sanatate a pacientilor care sufera leziuni traumatice ale creierului, produse in mare parte de accidente rutiere, daca noul tratament este aplicat in primele 48 de ore de la producerea accidentului.”, a declarat Prof. Dr Dafin Muresanu.

Nivelul provocarilor pe care sistemul nervos trebuie sa le suporte este intr-o continua crestere. O demonstreaza cifrele oficiale care arata ca 1 european din 3 are probleme sau sufera de afectiuni neurologice si psihiatrice, de la insomnie pana la dementa.

Cu toate ca nu reprezinta decat 2% din greutatea corpului omenesc,creierul e irigat cu 20% din totalul sangelui ce hraneste organismul, consuma 14% din totalul oxigenului necesar organismului si 16% din totalul glucozei, cea care aduce energie.
Potrivit specialistilor, un stil de viata sanatos coroborat cu activitati fizice si intelectuale zilnice, dar si cu o alimentatie sanatoasa pot consolida scutul de protectie al creierului si implicit evitarea imbolnavirii acestuia.

“Definitia neuroreabilitarii s-a schimbat mult in ultimii ani. Acum, reabilitarea dupa accidentele vasculare cerebrale, traumatismele cranio-cerebrale sau vertebromedulare nu mai consta doar in terapie fizica. Un loc aparte il are terapia cognitiva si emotionala. In viitor vom putea defini mai bine programele complexe de neuroreabilitare personalizata.”, a reiterat Prof. Dr Dafin Muresanu.