Ziua Mondiala Alzheimer | Medic de familie: Este important ca boala sa fie recunoscuta la timp; Apropiatii si medicul de familie au rol de baza

Pe 21 septembrie, la nivel global, se marcheaza Ziua Mondiala Alzheimer. Anul acesta este necesar mai mult ca oricand ajutorul pentru a continua sa constientizam aceasta maladie.

Asociatia Pacientilor cu Afectiuni Neurodegenerative (APAN Romania) isi doreste cresterea gradului de constientizare cu privire la grupul care este cel mai susceptibil sa se confrunte cu simptomele severe ale COVID-19, precum si cu izolarea sociala. Prin intermediul campaniei „Hai sa vorbim despre dementa!” se doreste atenuarea fricii celor afectati si a stigmei asociate, dar si incurajarea oamenilor sa caute informatii, sprijin si sfaturi – lucru extrem de necesar in timpul pandemiei globale COVID-19.

“Anul acesta traim circumstante fara precedent datorate COVID-19. Daca nu le spunem oamenilor ca dementa este o boala si ca exista lucruri pe care le putem face pentru a reduce riscul de a o avea, atunci nu vom reusi niciodata sa schimbam perceptia si stigma asupra ei. Mijloacele de comunicare online ne-au deschis calea de a sta de vorba cu persoane interesate de acest subiect la nivel national, iar webinarul de astazi de la ora 18 de pe pagina de Facebook a asociatiei este un exemplu in acest sens.”, declara Cristina Vladau, vicepresedinte APAN Romania, potrivit unui comunicat de presa transmis, luni.

Boala Alzheimer (BA) afecteaza tot mai multe persoane, in Romania numarul lor este estimat la 300.000 de persoane. Iar cand vorbim despre ‘persoana cu boala Alzheimer’ ne gandim la toti cei din jurul lor, care duc povara, membri ai familiei, prieteni, vecini, membri ai comunitatii, ingrijitori etc. iar numarul lor este cu mult mai mare.

Ce inseamna boala Alzheimer?

Despre ce inseamna aceasta maladie vorbeste si medicul de familie Daciana Toma:

“Dincolo de semnificatia medicala, stiintifica, pentru multi este o mare rusine, o mare pedeapsa care ‘a cazut’ pe capul persoanei si a familiei. Dar nu este asa! Boala Alzheimer este o afectiune cronica evolutiva, la fel ca hipertensiunea sau diabetul, dar in care persoana are nevoie de un alt fel de ingrijire, un alt fel de atentie. Si poate chiar mai multa iubire decat in alte situatii. Pentru ca da, in cazul persoanelor cu BA chiar trebuie sa facem dovada iubirii pe care le o purtam, sa depasim etapa pur declarativa. Sa ii iubim ‘la bine si la greu, cu bune si cu mai putin bune’.

Ca la orice alta boala este important sa fie recunoscuta la timp, si pentru asta cei apropiati si medicul de familie au rolul de baza. Recunoscuta de timpuriu evolutia bolii poate fi incetinita. Si asta este fantastic. Este pacat sa te gandesti ca cineva drag tie s-ar putea sa aiba boala, dar sa iti fie rusine sa recunosti si sa incerci „sa ascunzi sub pres”.

Exista riscul sa o mostenesti? Se poate preveni? Iata intrebari la care stiinta inca nu are un raspuns ferm. Ceea ce este sigur este faptul ca un stil de viata sanatos, in care ne ingrijim trupul, mintea si sufletul poate sa faca minuni. Nu este niciodata prea tarziu sa adoptam un stil de viata sanatos. Iar sa ne tinem mintea activa, cu folos, este o metoda care pare ca scade riscul de BA sau macar scade riscul de a se declansa boala la varste tinere”, spune Dr. Daciana Toma.

Exista factori de risc sau o preventie pentru boala Alzheimer?

“Surse consacrate, precum Alzheimerʾs Society din Marea Britanie, The Lancet Commission on Dementia Prevention, Intervention and Care, Alzheimerʾs Association si National Institute on Aging din SUA, atrag atentia asupra importantei preventiei bolii Alzheimer la varsta mijlocie, oferind informatii de ultima ora despre factorii de risc care stau la baza acestei afectiuni.

Totodata, studii recente realizate de catre institutii internationale prestigioase, cum ar fi The Finnish Geriatric Intervention Study to Prevent Cognitive Impairment and Disability (FINGER) coordonat de National Institute of Health and Welfare, Helsinki din Finlanda in colaborare cu Karolinska Institutet din Suedia, prezinta rezultate incurajatoare care arata ca exista, din fericire, factori de risc care pot fi modificati prin interventii de promovare a unui stil de viata sanatos. 

Toate aceste surse fac referire la factori de risc precum lipsa activitatii fizice si intelectuale, deprivarea de somn, suprasolicitarea, stresul, depresia, obezitatea, hipercolesterolemia, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, traumatismele cranio-cerebrale, fumatul, consumul excesiv de alcool, dar Dr Doug Brown, directorul de cercetare si dezvoltare al Alzheimerʾs Society din Marea Britanie afirma ca adevarata provocare o reprezinta educatia precara si izolarea sociala. Mai mult, rezultatele obtinute de catre Professor Barry Reisberg de la New York University School of Medicine sugereaza ca depistarea cazurilor in etape preclinice precum ‘Subjective Cognitive Impairment’ sau ‘Mild Cognitive Impairment’ poate face diferenta.”, spune si Dr. Liana Borza, medic psihiatru in cadrul Clinicii Memoriei, potrivit comunicatului citat.

Obiectivele campaniie ‘Hai sa vorbim despre dementa’

In timpul pandemiei COVID-19, este important ca oamenii sa continue sa vorbeasca despre dementa.

• A vorbi despre dementa ajuta la combaterea stigmatizarii si incurajeaza oamenii sa gaseasca mai multe informatii, sfaturi si sa caute ajutor
• Persoanele care traiesc cu dementa si ingrijitorii lor au un dreptul la demnitate, respect si incluziune, la diagnostic, ingrijire si tratament
• Guvernul poate reduce impactul uman si economic al dementei prin dezvoltarea unui plan de actiuni pana in 2025 ca raspuns la actiunea globala a Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) cu privire la sanatatea publica in cazul dementei.

Mesaje cheie COVID-19 si dementa, transmise prin intermediul Alzheimer’s Disease International:

1. Pandemia COVID-19 a evidentiat lipsa de pregatire a sistemelor de sanatate la nivel global pentru a oferi servicii de rutina si sprijin pentru persoanele care traiesc cu afectiuni cronice, si in mod deosebit dementa.
2. In timpul perioadei de restrictii, este esential ca persoanele in varsta, in special cele care traiesc cu dementa, sa nu fie excluse social.
3. In timpul pandemiei COVID-19, este imperativ ca oamenii sa vorbeasca in continuare despre dementa, cautand informatii, sfaturi si sprijin.
4. Nu asteptati incetarea restrictiilor pentru a vorbi cu medicul despre simptome de dementa. (Exista multe servicii online disponibile)
5. In timpul COVID-19 folositi linii de asistenta, retele sociale si evenimente online pentru a fi la curent cu sfaturi si informatii despre asistenta.

Etichete: alzheimer, dementa, debut alzheimer, preventie alzheimer, dr. daciana toma, APAN Romania